Secvenţe tehnologice pentru producerea răsadurilor

Secvenţe tehnologice pentru producerea răsadurilor

Instalarea răsadniţei, după cum arată V. Popescu şi Angela Popescu, reprezintă una dintre principalele verigi tehnologice în obţinerea de material săditor de cea mai bună calitate. Gunoiul de grajd se procură din timp, în cantităţile necesare, se păstrează uscat şi bine presat ca să nu fermenteze, în platforme late de 2,5-3 metri, înalte de 1,5-2 metri şi lungi în funcţie de cerinţe, acoperite cu paie sau cu folie de polietilenă. Pregătirea gunoiului de grajd pentru încălzirea răsadniţelor începe cu 7-8 zile înaintea momentului când urmează să fie aşezat în paturile pentru răsadniţe. Platforma de încălzire a gunoiului se va construi pe un teren curăţat de zăpadă (eventual după ce s-a aşternut un strat de paie), care poate avea lăţimea de 2-4 metri şi înălţimea de 1,5 metri. În platforma de încălzire, gunoiul se va aşterne afânat, în straturi succesive, cu grosimea de 20-30 cm, alternând straturile de gunoi uscat cu cele de gunoi umed, eventual cu gunoi proaspăt. În plus, gunoiul uscat va fi udat cu apă călduţă, până ce va avea o umiditate de 65-70%, folosind circa 10 litri apă/metrul pătrat. Practic, acest lucru se poate verifica strângând în pumn puţin gunoi, iar acesta trebuie să nu mustească. Răsfirarea gunoiului în platforma de încălzire asigură cantitatea de aer necesară pentru declanşarea rapidă a fermentaţiei. Prevenirea răcirii sau îngheţării gunoiului înainte de începerea fermentaţiei şi încălzirii sale se asigură prin învelirea platformei la partea superioră cu paie sau rogojini. După 5-6 zile de la aşezarea gunoiului, încep să iasă aburi de pe întreaga suprafaţă a platformei. Acesta este momentul când se trece la aşezarea patului cald, folosind numai gunoiul bine încălzit. Dacă marginile platformei nu sunt încălzite suficient, gunoiul respectiv va fi aşezat într-o nouă platformă. Patul cald aşezat pe suprafaţa solului trebuie să depăşească cu 50 cm marginile tocurilor. Între rândurile de tocuri cu lăţimea de 1,5 m şi lungimea de 20 m, patul cald va trebui să aibă 2,5 m lăţime şi 21 m lungime. Gunoiul încălzit se aşterne în straturi de 20-25 cm grosime, se calcă uniform şi potrivit, picior lângă picior, de două ori pe toată suprafaţa. Grosimea patului cald este în funcţie de perioda când se instalează răsadniţele, fiind de 60-80 cm pentru cele instalate în ianuarie-februarie şi de 40-50 cm pentru cele instalate în martie-aprilie. Imediat ce patul cald a fost aşternut, se aşază tocurile. După fixare, tocurile se vor acoperi de îndată cu ferestre sau cu folie de polietilenă, pentru a preveni răcirea patului cald peste noapte. În acelaşi scop, nu trebuie să se construiască patul cald decât pentru suprafaţa care poate fi acoperită cu tocuri şi ferestre în aceeaşi zi. Potecile făcute de jur-împrejurul tocurilor, pe unde se circulă, vor fi umplute cu gunoi păios, care trebuie să ajungă până la marginea superioară a tocurilor. Pentru economisirea gunoiului de grajd (biocombustibilul), dar şi în scopul menţinerii căldurii se poate construi o răsadniţă semiîngropată. În acest caz, pe terenul destinat instalării răsadniţelor se va săpa un şanţ, cu adâncimea de 30-60 cm, având pereţii uşor înclinaţi spre interior, pentru a evita surparea acestora. Dacă răsadniţele sunt mai vechi, se vor curăţa şanţurile cu multă grijă înainte de introducerea gunoiului de grajd. În continuarea, răsadniţele vor rămâne acoperite timp de 4-5 zile, până ce gunoiul se încălzeşte bine şi se elimină dioxidul de carbon şi amoniacul, gaze care rezultă din fermentaţia gunoiului şi sunt dăunătoare pentru plante. Înainte de a se aşterne stratul de amestec în răsadniţă este necesar să se mai calce o dată patul cald cu piciorul, să se adauge gunoi proaspăt în zonele cu adâncituri şi să se presare praf de var pentru a împiedica apariţia ciupercilor. Grosimea stratului de amestec trebuie să fie de 12-15 cm, atunci când se seamănă mai rar şi răsadurile nu se repică, şi de 15-18 cm în răsadniţele în care urmează să se facă repicatul răsadurilor.

Semănatul

Programarea producerii răsadurilor se va efectua în funcţie de data înfiinţării culturii, necesarul de răsaduri, vârsta optimă a răsadului, specie şi metoda de cultură. Semănatul în răsadniţe cu încălzire biologică (biocombustibil) se poate efectua după circa patru zile de la data introducerii amestecului de pământ (substratul nutritiv), timp în care are loc şi încolţirea majorităţii seminţelor de buruieni. În acest moment, temperatura din substrat trebuie să fie cuprinsă între 28 şi 30 de grade Celsius. Înainte de semănat, amestecul de pământ se afânează cu sapa şi se nivelează cu grebla cât mai bine. Apoi se tasează uşor la suprafaţă, cu o scândură de 30-40 cm lungime şi 15-20 cm lăţime, prevăzută cu mâner, numită bătător. Semănatul se poate face prin împrăştiere sau în rânduri, în acest caz fiind necesară marcarea rândurilor cu o riglă prevăzută cu o muchie ascuţită sau cu un grătar confecţionat din mai multe asemenea rigle. Distanţele între rânduri se stabilesc în funcţie de lucrarea de repicat. Astfel, în cazul când răsadurile urmează să fie repicate se seamănă la 5 cm între rânduri şi la 1-2 cm între seminţe pe rând, iar când nu se repică semănatul se face mai rar, la 7-10 cm între rânduri şi la 2-3 cm între seminţe pe rând, folosind cantităţi mai mari sau mai mici, în funcţie de scopul urmărit. Pentru mărirea randamentului se pot folosi dispozitive simple. După însămânţare, seminţele se acoperă cu un strat de amestec de pământ sau mraniţă, de 0,5-1 cm grosime, cât mai uniform pe toată suprafaţa semănată; în scopul asigurării contactului seminţelor cu substratul, se tasează uşor semănătura. Semănătura se udă cu apă călduţă, se acoperă răsadniţa cu ferestrele şi apoi acestea se învelesc cu un rând de rogojini. În acest mod vor rămâne până începe răsărirea plantelor, moment ce se stabileşte prin controale repetate. Semănatul în lădiţe este mult practicat în gospodăriile individuale, prezentând avantajul că lădiţele se manevrează uşor şi pot fi mutate în diferite spaţii şi locuri, în funcţie de lumină şi căldură. În acest scop se folosesc lădiţe cu pereţi scunzi, fie din lemn, fie din material plastic, cu lungimea de 50-60 cm, lăţimea de 30-35 cm şi înălţimea de 6-8 cm. Pe fundul lădiţei se aşterne un strat subţire de nisip (pământ), apoi se introduce amestecul nutritiv, se tasează uşor, se marchează rândurile la distanţă de 4-5 cm şi se repartizează seminţele uniform pe rând, după care se acoperă cu amestec nutritiv, în grosime de 1 cm, se tasează, se udă cu stropitoarea cu sită fină, se etichetează şi se acoperă cu ziare sau folie de polietilenă. Pentru suprfeţele mai mici cultivate cu legume se poate face şi semănatul direct în ghivece, mai ales la castraveţi, dovlecel, pepeni galbeni, deoarece aceste specii suportă mai greu repicatul. Pentru culturile de toamnă, semănatul pentru producerea răsadurilor (varză, conopidă, gulii) se face pe brazde reci, afară. Imediat ce plantele încep să răsară, se îndepătează rogojinile, deoarece plantele tinere au mare nevoie de lumină. Pe timp nefavorabil (viscol, ger), răsadniţele se acoperă cu două rânduri de ferestre sau se învelesc şi cu o folie din material plastic transparent, pentru a putea să pătrundă bine lumina.

Îngrijirea răsadurilor de legume

Pentru a se asigura îngrijirea răsadurilor de legume este necesară efectuarea unor lucrări care se referă în mod deosebit la dirijarea factorilor de mediu, în strânsă corelaţie cu particularităţile de creştere şi dezvoltare ale plantelor leguminoase. Un răsad de bună calitate trebuie să fie viguros, de culoare verde-închis, cu rădăcinile bine formate, adaptat cerinţelor în care urmează să fie plantat (călit), perfect sănătos şi cu o vârstă corespunzătoare. În timpul şi după rasărirea plantelor, temperatura din răsadniţe trebuie să se menţină scăzută timp de câteva zile pentru aerisire, ca să nu se creeze o diferenţă de creştere prea mare între primele şi ultimele plante răsărite. După ce s-a încheiat răsărirea, temperatura din răsadniţe se menţine la nivelul corespunzător speciei legumicole, conform cerinţelor acesteia. Pe timpul nopţii şi în zilele noroase se reduce temperatura cu 3-4 grade Celsius, prevenindu-se astfel tendinţa de alungire a răsadurilor şi etiolarea. Este important ca temperatura să nu scadă sub un anumit nivel faţă de necesităţile plantelor. Înainte de plantarea răsadurilor, cu 10-15 zile, se reduce temperatura din răsadniţă pentru ca plantele să se obişnuiască cu frigul. Aceasta se face descoperind răsadniţa de mai multe ori sau mai mult timp. Lumina trebuie dirijată cu multă atenţie. În perioada de iarnă este necesar ca plantele să beneficieze de cât mai multă lumină. Aceasta se realizează prin curăţirea şi menţinerea permanentă în această stare a ferestrelor de răsadniţă. De asemenea, la semănăturile mai timpurii, substratul în care s-a semănat trebuie să fie cât mai aproape de fereastră, pentru ca plantele să primească o cantitate mai mare de lumină. Aerisirea spaţiilor în care se produc răsadurile se face în fiecare zi, chiar şi atunci când afară este destul de frig, atât pentru reducerea temperaturii, cât şi pentru refacerea compoziţiei normale a aerului din spaţiul protejat. Continuarea fermentaţiei gunoiului de grajd determină degajarea amoniacului şi a dioxidului de carbon, care pot să stânjenească şi chiar să împiedice creşterea plantelor. Pe timp călduros, răsadniţele se pot descoperi complet şi pe toată durata zilei, în schimb, când este frig, aerisirea se va efectua numai prin ridicarea şi coborârea imediată a ferestrelor. Atunci când nu bat vânturi reci, se pot ridica ferestrele, în mod alternativ, la o înălţime variabilă, în funcţie de intensitatea aerisirii. În condiţii de vânt, ferestrele se vor ridica mai puţin şi numai pe partea contrară direcţiei din care bate vântul. După semănat, se va folosi o cantitate mică de apă pentru udat; umiditatea prea mare în această etapă poate provoca putrezirea tulpinii răsadurilor sau alungirea exagerată a plantelor. Udatul se face numai atunci când se observă că pământul s-a uscat la nivelul rădăcinilor, iar plantele încep să se ofilească. Răsadurile speciilor mai pretenţioase la căldură se vor uda cu apă călduţă (20-22 de grade Celsius). Cantitatea de apă va spori în funcţie de ritmul de creştere al plantelor şi de ridicarea temperaturii în aer. Creşterea umidităţii aerului se poate evita dacă se udă mai rar şi cu cantităţi mai mari de apă. Răsadurile produse în ghivece trebuie udate mai mult şi mai atent decât cele produse pe substrat. Dirijarea regimului de nutriţie se realizează prin aplicarea a 1-2 fertilizări, cu îngrăşăminte chimice în concentraţii de 0,1-0,3% azotat de amoniu, 0,2-0,4% supefosfat şi 0,1-0,2% sare potasică, în funcţie de vârsta plantelor. La răsadurile nerepicate se va aplica prima îngrăşare la 10-15 zile de la răsărire şi a doua după 10-15 zile. După aplicarea îngrăşămintelor, plantele se stropesc cu apă pentru a preveni arderea frunzelor.

Victor VĂTĂMANU