Semănând seminţele inovaţiei pentru hrana planetei

MARIA CÎRJĂ, Marketing Manager România & Moldova Corteva Agriscience™, Agriculture Division of DowDuPont™

Să asiguri hrana necesară pentru întreaga planetă nu este o sarcină pentru cei slabi de inimă. Până în 2050, se estimează că planeta va avea cu două miliarde de oameni mai mult. Aceştia se vor alătura celor şapte miliarde de azi aflaţi în căutarea unor fructe şi legume mai sănătoase, de calitate mai bună şi mai delicioase, cu uleiuri sănătoase şi proteine. Şi vor dori cantităţi mai mari. Într-adevăr, fermierii şi toţi cei din industria agricolă sunt într-o cursă pentru dublarea producţiei de alimente, necesară pentru a hrăni nouă miliarde de oameni în următorii 30 de ani, în ciuda unor ameninţări precum: boli ale plantelor, dăunători, diminuarea suprafeţelor agricole, surse mai puţine de aprovizionare cu apă sau schimbările climatice. Nu este de mirare de ce securitatea alimentară a devenit una dintre cele mai presante probleme cu care se confruntă lumea. Nu există soluţii simple pentru a ne asigura că vom avea suficientă hrană în anii următori. Asta necesită o abordare holistică şi soluţii şi inovaţii adoptate în cadrul unei reţele coordonate care să includă companii, autorităţi publice şi parteneri din rândul societăţii civile. Dar dispunem de „seminţele“ unor inovaţii promiţătoare. Avem seminţe şi în sensul literal. Seminţe care au fost tratate pentru a ajuta fermierii şi comunităţile rurale din întreaga lume să prevină boli ale plantelor sau atacul unor dăunători. Tratamentele aplicate plantelor sunt realizate cu produse chimice sau biologice, de obicei insecticide sau fungicide, acestea fiind aplicate seminţelor înainte de semănat. Seminţele tratate permit fermierilor să protejeze recoltele într-un mod eficient şi eficace încă de la stadiul de sămânţă, diminuând sau eliminând nevoia unor măsuri de protecţie în stadiul de plantulă sau plantă matură. Aceleaşi seminţe îmbunătăţesc culturile, uniformitatea producţiei şi randamentele obţinute, permiţând fermierilor să beneficieze de recolte mai bogate, cu un grad de siguranţă mai mare şi mai puţine riscuri. Chiar dacă cel mai indicat tratament aplicat depinde de un număr mare de factori, este clar că din ce în ce mai mulţi fermieri apelează la seminţe tratate. De exemplu, anul trecut, peste 70% din grâul şi porumbul semănat de fermierii europeni au avut la bază seminţe tratate, în creştere faţă de ponderea de doar 10% înregistrată în urmă cu 20 de ani. Rapiţa, floarea-soarelui, ovăzul şi alte culturi provin, din ce în ce mai mult, din seminţe tratate. Acest lucru se întâmplă într-o perioadă în care ameninţarea produsă de diverşi dăunători este la cele mai înalte cote, pe toată suprafaţa globului. Se estimează deja că dăunătorii şi bolile plantelor sunt responsabile de 40% dintre pierderile totale în producţia globală agricolă, iar tendinţa este una de creştere, având în vedere că bolile şi dăunătorii care distrug plantele continuă să se răspândească. Oricum, tratarea seminţelor nu vine fără o doză de scepticism din partea publicului, unii afirmând că astfel este pusă în pericol viaţa animalelor din sălbăticie sau a albinelor. Este nevoie ca noi, cei din domeniul agricol, să îmbunătăţim felul în care adresăm percepţia publică şi lacunele de înţelegere din acest domeniu. Un mit din această categorie este acela că seminţele tratate au culori mai puternice ca urmare a unor mutaţii.

Adevărul este că sunt adăugaţi coloranţi prietenoşi cu mediul pentru a-i ajuta pe fermieri să ştie ce tip de seminţe să planteze şi când să facă acest lucru. Nu este nimic nenatural în asta. Încercăm doar să facem viaţa fermierilor mai simplă. Trebuie să vorbim şi despre beneficiile extraordinare rezultate din producţia eficientă a alimentelor, cu randamente superioare, valori nutritive mai mari şi mai puţine ameninţări venite din partea dăunătorilor, buruienilor, bolilor sau temperaturilor extreme. În plus, trebuie să invităm prietenii preocupaţi de aceste aspecte în conversaţii şi să căutăm să înţelegem mai bine punctele lor de vedere. Fie că vorbim despre protejarea surselor de apă, reducerea amprentei de carbon, sau educarea lumii privind promisiunile tratării seminţelor, toţi vom avea de beneficiat dacă oferim o platformă deschisă de colaborare şi inovare care să scoată în faţă cele mai bune idei, venite atât din interiorul, cât şi din exteriorul industriei noastre. Companii mari precum Corteva Agriscience au puterea de a-i convinge pe cei mai buni şi inteligenţi jucători din lanţul valoric, pornind de la furnizori, comercianţi şi până la consumatorii care achiziţionează hrana pentru creşterea căreia aducem şi noi o contribuţie. Fiecare trebuie să se implice mai activ în relaţia cu organismele de reglementare şi cu ONG-urile care vor defini viitorul agriculturii şi al tehnologiilor de tratare a seminţelor, aici, în Europa şi pe întregul glob. Nu există opţiunea de a ne sustrage. Oricine din domeniul agricol va fi afectat şi toţi avem responsabilitatea de a face ceva, de a ne face vocile auzite şi de a ne asigura că dispunem de un mediu în care fiecare este respectat şi în care diferenţa de idei este promovată. Dacă vom face asta, nu mă îndoiesc că vom continua să revoluţionăm mâncarea pe care o producem, conţinutul de proteine oferit şi comunităţile agricole pe care le deservim în toată lumea.