Orzul de toamnă este mai puțin rustic decât grâul de toamnă; orzul trebuie să parcurgă în toamnă, in cele mai bune condiții, procesele prin care își mărește rezistența la ger și, în general, la iernare, știut fiind că orzul este mai sensibil la temperaturi scăzute și la iernare decât grâul de toamnă.
Mai trebuie reținut faptul că orzul de toamnă se seamănă mai devreme decât grâul de toamnă, iar perioada optimă de semănat este mai scurtă.
Pentru semănat, semințele de orz de toamnă trebuie să aibă puritatea de cel puțin 97% și capacitatea germinativă minimă de 90%. Semințele ce au o masă a 1.000 de boabe mai mare asigură o producție mai mare cantitativ și lucrul cel mai important este faptul că folosirea acestor semințe diminuează atacul de tăciune zburător. Înainte de semănat semințele se vor trata obligatoriu cu produse mercurice, combinate cu insecticide; acestea duc la combaterea gândacului ghebos și a viermilor-sârmă.
De asemenea, orzul de toamnă se va trata împotriva atacului de tăciune zburător cu produsele recomandate de specialiștii laboratorului de protecția plantelor la nivel de județ.
Orzul de toamnă necesită până la intrarea în iarnă 40-50 de zile cu temperaturi mai ridicate, pentru a asigura o bună înrădăcinare, înfrățire și călire. Față de grâu, orzul își reduce în toamnă mai devreme procesele fiziologice, deoarece el are cerințe mai ridicate față de temperatură. Pe baza rezultatelor cercetărilor executate de către specialiștii agronomi din stațiunile de cercetare și dezvoltare agricolă, pentru condițiile pedoclimatice din România, semănatul orzului de toamnă trebuie realizat între 20 septembrie și 10 octombrie.
În Câmpia Transilvaniei și în partea de nord a Moldovei, rezultate bune s-au obținut atunci când semănatul s-a efectuat la sfârșitul lunii septembrie (ultima decadă).
În sudul Moldovei, în Dobrogea, Câmpia Română și Câmpia Banatului semănatul se poate efectua la sfârșitul lunii septembrie, începutul lunii octombrie.
De regulă, orzul de toamnă, în toate regiunile țării, trebuie însămânțat la începutul epocii optime stabilite pentru grâul de toamnă, deoarece orzul își parcurge în condiții optime prima parte a procesului de călire la începutul toamnei, când ziua este destul de lungă și lumina suficient de intensă.
Întârzierea semănatului duce la o reducere însemnată a densității plantelor și, în consecință, la micșorarea producției de boabe. Scăderile de producție prin întârzierea semănatului se datorează reducerii gradului de înfrățire, a numărului de boabe din spic și a masei boabelor.
Semănatul prea timpuriu al orzului de toamnă este dăunător, deoarece plantele sunt expuse din toamnă atacului de făinare, intră în iarnă cu o masă foliară prea bogată, fapt ce conduce la o reducere a rezistenței la iernare.
Epoca de semănat a orzului de toamnă trebuie aplicată cu mare atenție, în funcție de umiditatea solului. Când solul este bine aprovizionat cu apă, semănatul se execută la începutul epocii optime pe solurile cu fertilitate mai scăzută sau fertilizate mai puțin corespunzător și apoi pe soluri fertile și bine fertilizate.
Această etapizare are în vedere faptul că în aceleași condiții de temperatură și umiditate, diferența în creșterea plantelor este determinată de starea de fertilitate a solului. În condițiile toamnelor calde și secetoase, cum este cazul acestui nou an agricol, se cere amânarea semănatului până la sfârșitul epocii optime, dar nu în afara ei, pentru a asigura numărul de zile minim necesar orzului pentru vegetația de toamnă. În condiții de irigare, unde umiditatea pentru răsărire este asigurată, epoca optimă de semănat a orzului și orzoaicei de toamnă se încadrează între 25 septembrie și 5 octombrie.
La orzul de toamnă, numărul de boabe germinabile pe metrul patrat se încadrează în limitele a 350-400 atunci când umiditatea solului este apropiată de optim sau în condiții de irigare.
Numărul de boabe germinabile pe metrul pătrat crește cu circa 10 -20% când se întârzie semănatul sau în cazul în care umiditatea solului este redusă.
În aceste condiții, se caută să se asigure totuși densitatea spicelor recoltabile, întrucât plantele înfrățesc mai puțin. De menționat că, indiferent de creșterea numărului de boabe germinabile, acesta nu compensează însă scăderea producției determinate de întârzierea semănatului.
Se poate afirma că la orz, că și la grâu, producția obținută la hectar este în strânsă legătură cu densitatea spicelor care se recoltează și cu producția realizată de un spic. Ținând seama de mărimea optimă a indicelui suprafeței foliare, de rezistența la cădere a plantelor, de rezistența la boli, numărul de spice recoltabile trebuie să fie de aproximativ 700 pe metrul pătrat. La orzoaica de toamnă, numărul de boabe germinabile pe metrul pătrat trebuie mărit cu 10-15% față de orz, din cauza gradului de înfrățire mai redus la aceasta.
Luând în considerare masa a 1.000 de boabe, cantitatea de semințe la hectar la orzul de toamnă se ridică la 160-200 de kilograme la hectar. La fel ca și celelalte cereale păioase, orzul de toamnă se seamănă la distanța de 12,5 cm între rânduri. Adâncimea de semănat este în mod normal de 3-4 cm, uneori chiar 5 cm, orzul având o putere de străbatere mai slabă ca grâul. Adâncimea de semănat are mare influența asupra intervalului semănat -răsărit și asupra dezvoltării ulterioare a plantelor. La orzul de toamnă, ca și la grâul de toamnă, udarea la semănat are cea mai mare importanță, având în vedere faptul că partea a doua a verii și perioada semănatului este în general secetoasă.
Udarea de toamnă se aplica înainte de semănat, când pământul este uscat și nu se poate pregăti în condiții bune, sau după semănat, pentru răsărire, cand solul s-a pregătit fără udare.
În primul caz, norma de udare este de 500 de metri cubi la hectar, pentru a umecta solul pe adâncimea de 30-40 cm, iar în al doilea caz, norma de irigare este de 300-400 metri cubi la hectar.
Prin udarea de toamnă se creează orzului de toamnă condiții optime de înfrățire și vegetație. Fără îndoială, cea mai importantă lucrare din toamnă, în cazul cultivării de orz de toamnă, în condiții de secetă excesivă (așa cum se înregistrează în acest an) o reprezintă udarea înainte de semănat sau după semănat.
Victor Vătămanu
