Sistemul regenerativ de producție, o soluție viabilă pentru creșterea rentabilității fermelor

​Trecerea de la agricultura convențională la tehnologia de semănat direct în miriște (no-tillage) poate reduce semnificativ costurile de producție, fără a afecta nivelul recoltelor. Aceasta este una dintre principalele concluzii prezentate în cadrul unei întâlniri recente a membrilor Asociației Române pentru Agricultura Durabilă (ARAD), organizație înființată de dr. ing. Ion Toncea, unul dintre promotorii agriculturii ecologice și regenerative din România.

Evenimentul a pus în prim-plan avantajele economice și agrotehnice ale agriculturii regenerative, într-un context în care schimbările climatice și creșterea costurilor de producție obligă fermele să adopte modele mai eficiente și mai reziliente.
 
Analiza economică a fost prezentată de Ștefan Stănescu, vicepreședinte ARAD și director general al SC Agromec Vișina SA, exploatație care lucrează 3.300 hectare în județul Olt. Implementarea sistemului regenerativ în fermă a fost coordonată de dr. ing. Liviu Dincă, consultant agricol și susținător al agriculturii regenerative.
 
Trecerea la no-till, determinată de explozia costurilor la îngrășămintele chimice
Ștefan Stănescu a explicat că decizia de a renunța la sistemul convențional a fost luată în urmă cu câțiva ani, pe fondul creșterii accelerate a prețurilor la inputuri.
„Colaborăm cu prof. dr. ing. Liviu Dincă din anul 2018, de când am schimbat metoda de lucru din convențional către sistemul de semănat direct în miriște (no-till), în momentul în care prețurile la îngrășămintele chimice au început să urce vertiginos. În anul 2023, acestea au crescut chiar și de trei ori.”
Directorul general a subliniat că exploatația activează într-o zonă puternic afectată de secetă, însă monitorizarea atentă a fiecărei sole permite luarea unor decizii bazate pe date.
Cele 3.300 de hectare ale exploatației sunt împărțite pe aproximativ 200 de parcele aflate pe raza a 16 localități.
„În cadrul fermei nu obținem producții mari, aș spune că suntem <polul secetei din punct de vedere al precipitațiilor>. Avem un sistem digitalizat care ne permite să analizăm producțiile obținute și inputurile folosite pe fiecare solă în parte.”
 
Producții constante în ultimii șapte ani
Datele prezentate au arătat că, în ultimii șapte ani, producțiile medii au rămas relativ constante, chiar dacă s-a făcut trecerea la sistemul regenerativ de producție.
Grâul a ocupat, în medie, 1.390 hectare, cu o producție de 6,21 t/ha, rapița 1.102 hectare și 3,38 t/ha, floarea-soarelui 261,5 hectare și 2,55 t/ha, porumbul 179 hectare și 4,4 t/ha, iar orzul 224 hectare și 5,38 t/ha. În cadrul rotației au fost cultivate și culturile de mazăre și muștar.
Un alt rezultat important al analizei efectuate a fost cel privitor la costurile cu îngrășămintele chimice, care au scăzut cu aproximativ 43%.
Comparând anii 2018 - 2019, când ferma utiliza tehnologia convențională, cu anii 2022-2023, după adoptarea sistemului no-till, diferențele de cost sunt semnificative.
„Costul cu îngrășămintele chimice în sistem convențional a fost de 1.602 lei/ha, iar cel realizat în sistem no-till de 904 lei/ha, deci o diferență de 698 lei/ha, ceea ce reprezintă o reducere de 43%.”
Mai important, reducerea cheltuielilor nu a fost însoțită de diminuarea producțiilor.
 
„În anul agricol 2019 producția medie la grâu a fost de 7,1 t/ha, iar în 2023 a fost de 7 t/ha. Producțiile au fost asemănătoare în cele două tehnologii practicate, însă costul cu îngrășămintele a fost considerabil mai mic în varianta semănatului direct în miriște.”
 
Reducere cu 30% a consumului de motorină
Economiile nu s-au limitat doar la fertilizare. Eliminarea lucrărilor intensive ale solului a redus semnificativ și consumul de combustibil.
„În varianta convențională aveam un consum de motorină de 64 litri/ha, iar când am trecut la tehnologia no-tillage am avut un consum de 45 litri/ha. Diferența este de 19 litri/ha, ceea ce înseamnă o reducere de 30%.”
Potrivit lui Ștefan Stănescu, aceste economii se reflectă și în costurile cu întreținerea utilajelor, timpul de lucru și necesarul de forță de muncă.
„Acest lucru implică automat și piese de schimb la utilaje mai puține, economii de timp și de forță de muncă. Noi am schimbat toată echipa de operatori atunci când am schimbat sistemul de lucrări.”
În prezent, costurile cu fertilizarea în cadrul exploatației au ajuns la aproximativ 829 lei/ha, în condițiile actuale de piață, iar concluzia administratorului este clară: agricultura regenerativă poate menține profitabilitatea fermelor într-un context economic și climatic tot mai dificil.
 
Exemplul exploatației Agromec Vișina demonstrează că, printr-o implementare atentă și prin monitorizarea permanentă a rezultatelor, tehnologia no-till poate deveni o soluție viabilă atât pentru reducerea costurilor, cât și pentru creșterea rezilienței fermelor în fața provocărilor de ordin climatic și economic.
 
Ana Ioniță