Cea de-a VII-a Conferință Națională a Agricultorilor din România a avut loc la 20 februarie 2008. Această manifestare anuală a agricultorilor a strâns laolaltă reprezentanți a peste două milioane de agricultori români din toate zonele țării, precum și reprezentanți ai Ministerului Agriculturii. Întâlnirea a fost onorată de prezența ministrului Agriculturii, dl Dacian Cioloș, aflat pentru a patra oară consecutiv la această adunare.
Necesitatea unei strategii unitare și a unui management coerent
După opinia producătorilor agricoli, lipsa unui oarecare progres în agricultura României se datorează inexistenței unei strategii unitare și a unui management incoerent și inconsecvent în acest domeniu. De aceea, în cadrul Conferinței Naționale, producătorii au solicitat Guvernului României finanțarea și dispunerea elaborării unei strategii unice pentru agricultură din partea instituțiilor specializate ale statului, în colaborare cu specialiști din cadrul Ministerului Agriculturii și reprezentanți ai organizațiilor profesionale, dar și supunerea spre adoptare în Parlamentul României ca lege organică.
În cadrul conferinței, s-a discutat despre necesitatea acordării agricultorului român a posibilității de a concura pe piața europeană pe poziții egale cu fermierii din alte state membre. Prețul motorinei, care este cel mai mare din Europa, costurile la input-uri și lipsa sistemelor de irigații sunt problemele cele mai acute existente în sectorul agricol românesc.
Vocea comună a producătorilor agricoli a fost aceea de a se găsi anumite căi pentru reducerea prețului la motorină, astfel încât acesta să fie la nivelul celui practicat în Europa pentru o cantitate de consum pe hectar, stabilită pe fiecare cultură în parte. Pentru soluționarea acestei probleme, Ministerul Agriculturii și cel al Finanțelor, împreună cu Consiliul Concurenței vor trebui să găsească urgent mecanismele de reducere a prețului la motorina destinată lucrărilor agricole.
De asemenea, se constată că și prețul input-urilor pentru agricultură, altele decât motorina, au înregistrat creșteri exagerate, cu consecințe atât asupra posibilităților de aplicare a unui anumit nivel tehnologic, cât și asupra prețului de cost al produselor agricole.
În condițiile actuale, de scădere a puterii de cumpărare și producere, se impune efectuarea unei analize reale a creșterii acestor prețuri și, după caz, luarea de măsuri pentru stoparea, limitarea sau compensarea creșterii de preț.
Importurile masive afectează industria alimentară
România are un potențial ridicat de producție, capabil să satisfacă nevoile de materie primă din industria alimentară, însă importurile masive diminuează sau limitează posibilitățile de creștere și modernizare a industriei alimentare, cu consecințe sociale notabile.
Importurile la unele alimente sunt disproporționate, situație care este periculoasă pentru viitorul agriculturii românești și mai ales pentru milioanele de cetățeni români din mediul rural, cărora le este îngrădită șansa de a-și construi și de a avea siguranța unui trai decent.
Revigorarea cercetării agricole
Pentru revigorarea cercetării agricole românești, este necesară urgentarea aprobării legii de organizare și funcționare a unităților de cercetare-dezvoltare și a Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu Șisești“ (ASAS), pentru ca unitățile de CD și ASAS să intre în regim legal și normal de activitate.
Președintele ASAS, dl Cristian Hera, le-a cerut autorităților să acționeze în vederea stopării abuzurilor față de patrimoniul cercetării științifice agricole și acordării „titlurilor de proprietate“, prin compensare, pe terenurile administrate de unitățile de cercetare sau proprietate a Institutului de Cercetări Agricole al României (ICAR) și ASAS, continuatoarea de drept a ICAR.
În ceea ce privește implicarea unităților de cercetare în producția de sămânță, ministrul Agriculturii, dl Dacian Cioloș, a subliniat necesitatea efectuării de către unitățile de cercetare a unei previzionări a producției de sămânță și a implicării acestora în elaborarea unor programe specifice, deoarece soiurile autohtone au caracteristici foarte bune de producție și o adaptabilitate ridicată la condițiile meteorologice specifice țării noastre.
Numeroși fermieri au protestat împotriva unei greșeli grave pentru agricultura românească, în flagrantă contradicție cu interesul național, și anume cultivarea soiei modificate genetic.
Acest produs este importat de toată Europa la nivel de zeci de milioane de tone, iar cultura devenise o tehnologie curentă pentru producătorii români.
Agricultorii au mai insistat și asupra convocării organizațiilor profesionale și sindicale atunci când Guvernului României sau alte instituții ale statului emit acte normative referitoare la activitatea din agricultură.
Consultarea cu reprezentanții acestor organizații cu privire la scopul și conținutul acestor documente este necesară, pentru a evita situații extrem de frecvente, când documentele emise sunt în neconcordanță cu realitățile și fenomenele din agricultură, fiind foarte adesea inaplicabile.
În cadrul Conferinței Naționale, producătorii au solicitat sprijin pentru o structurare corespunzătoare și o consolidare a organizațiilor profesionale cu adevărat reprezentative, care pot constitui un suport real la elaborarea și implementarea politicilor din agricultură privind îmbunătățirea prevederilor Ordonanței nr. 26/2000, referitor la recunoașterea federațiilor ca fiind de utilitate publică.
Deoarece vara se apropie, producătorii agricoli au cerut Ministerului Agriculturii ca printr-un ordin de ministru să reglementeze situația OAIR, care au renegociat tarifele multinaționale cu ANIF în luna ianuarie 2008. De asemenea, fermierii au solicitat rezolvarea urgentă a situației privind subvențiile pentru energia electrică consumată pentru furnizarea apei de irigat și mărirea subvenției pentru irigat la 700 de lei.
Ana Mustățea
