Soluții chimice de combatere mai puține

​La nivel global, lista de substanțe active folosite în agricultură în vederea protecției plantelor împotriva dăunătorilor, bolilor și buruienilor este foarte lungă.
În Europa, legislația restrictivă din acest domeniu a redus o mare parte din aceste substanțe și, pe măsură ce timpul trece, fermierii europeni au la îndemână din ce în ce mai puține soluții chimice de combatere. Din cauza faptului că viteza cu care sunt retrase substanțele chimice din produsele fitosanitare este mai mare decât ritmul cu care sunt introduse altele noi, putem afirma că competitivitatea fermelor europene este grav afectată.

Sorin Daraban, liderul grupului de lucru „Informații de piață” la Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM), a vorbit despre acest subiect și a atras atenția asupra faptului că UE pune sub lupă grupa de substanțe perfluoroalchilate și polifluoroalchilate (PFAS), iar dacă se va lua decizia de a le retrage din piață impactul asupra agriculturii va fi semnificativ.
Potrivit datelor prezentate, la nivel global sunt utilizate în agricultură cca 920 de substanțe active, în Europa în jur de 270, iar în țara noastră se folosesc cca 200 substanțe active.
„Numărul de substanțe active pe care fermierii îl au la dispoziție în procesul de protecție a plantelor pentru a controla bolile, buruienile și dăunătorii se restrânge.
Ce înseamnă acest lucru în termen practic?
Fermierii vor avea din ce în ce mai puține opțiuni de combatere și se va favoriza apariția fenomenelor de rezistență ale agenților dăunători la pesticide. Cu cât produsele vor avea mai puține moduri de acțiune și cu cât utilizarea acestora va fi mai intensă, cu atât mai dificilă va fi combaterea bolilor, dăunătorilor și a buruienilor, cu impact asupra cantității și calității hranei”, a precizat Sorin Daraban. 
 
Impactul retragerii substanțelor PFAS
Substanțele PFAS (perfluoroalchilate și polifluoroalchilate) sunt un grup de peste 4.700 de substanțe chimice sintetice, cunoscute și sub denumirea de „substanțe chimice eterne” deoarece sunt extrem de persistente în mediu și în corpul uman. Sunt extrem de rezistente la degradare și pot persista în mediu și în organism pentru perioade lungi de timp. Acestea sunt utilizate pe scară largă în multe produse și se pot acumula în organism de-a lungul timpului, fiind asociate cu o serie de probleme de sănătate. Se găsesc în multe produse de zi cu zi, cum ar fi ambalaje alimentare, textile, produse de curățare, produse cosmetice, extinctoare, etc.
Substanțele PFAS se regăsesc și în produsele de protecția plantelor: fungicide (34%), erbicide (23%), insecticide (20%), tratament sămânță (23%). Produsele de protecție a plantelor ce conțin substanțe PFAS reprezintă 17% din valoarea totală a pieței de ppp și peste 19% din totalul suprafețelor tratate.
În România, în cazul în care s-ar lua decizia de retragere a acestor substanțe din piață, principala cultură afectată ar fi cea de cereale păioase. Peste 10% din valoarea totală a pieței de ppp din România este reprezentată de produse ce conțin substanțe PFAS și sunt destinate culturii de cereale. Alte culturi care ar putea fi afectate de decizia retragerii acestor substanțe sunt cele horticole, porumbul, rapița etc.
 
Potrivit reprezentantului AIPROM, industria de profil eliberează în mediu mult mai puține substanțe PFAS decât o face alte ramuri.
„În România, din păcate, nu avem momentan studii, însă urmează să le facem, pentru a vedea câte substanțe PFAS eliberate pe teritoriul țării noastre provin din agricultură.
Belgia a făcut această analiză și a reieșit faptul că industria de protecția plantelor eliberează doar 5%, iar restul, însumând peste 70%, vine din trei industrii, respectiv farmaceutică, textilă și industria sistemelor de ventilație și climatizare.
Am precizat că în România la ora actuală nu avem date, dar având în vedere faptul că în țara noastră se folosesc de cca 3 până la 7 ori mai puține substanțe active decât media europeană, în baza acestui raționament, reiese faptul că în România acest procent ar trebui să fie mai mic de 5%.
Danemarca, a inițiat deja un proces de retragere a multor produse comerciale care sunt catalogate ca și PFAS, iar acest lucru poate crea un precedent.
În acest context, aș dori să reiterez necesitatea ca deciziile care vor fi luate pe viitor să fie bazate pe informații practice, concrete. Există specificități locale și naționale, care trebuie luate în considerare în momentul în care se iau decizii holistice la nivel european.”
 
Ana Ioniță