Soluții durabile pentru protecția culturilor, sprijinite de Comisia Europeană

​Pe 3 iulie, Comisia pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (AGRI), împreună cu Comisia pentru Mediu (ENVI), organizează o sesiune comună pentru a discuta despre accelerarea autorizării și utilizării agenților de control biologic în agricultura europeană. Aceste organisme vii – precum insectele benefice, fungii sau bacteriile antagoniste – devin piese esențiale în protecția culturilor, odată cu obiectivul UE de reducere a utilizării pesticidelor chimice cu 50% până în 2030.

​Un nou cadru pentru combaterea durabilă a bolilor și dăunătorilor
Agenții biologici sunt componente centrale în programele de combatere integrată a dăunătorilor (IPM). Ei vizează selectiv organismele dăunătoare și contribuie la echilibrul ecologic în ferme, fără a produce reziduuri și fără a genera rezistență. În prezent, procedurile de omologare la nivel european sunt însă greoaie și aliniate celor aplicate pesticidelor chimice – o abordare care frânează inovația și accesul rapid la soluții sustenabile.
Parlamentarii europeni propun, în acest sens, o procedură separată, mai simplă și mai rapidă, pentru agenții de control biologic. În plus, solicită susținerea financiară a fermierilor care aleg soluții ecologice și integrarea acestor produse în politicile agricole post-2027.
 
România începe să recupereze decalajul
În România, agenții biologici sunt folosiți mai ales în horticultură, livezi, culturi ecologice și în fermele orientate spre export. Deși costurile sunt uneori mai ridicate decât în cazul tratamentelor convenționale, rezultatele pe termen lung sunt net superioare, mai ales în ceea ce privește sănătatea solului și calitatea recoltei.
Un exemplu vine de la Marius Petcu, fermier din județul Argeș, care administrează 25 hectare de livadă ecologică: „Folosim Trichoderma pentru combaterea bolilor de sol și insecte parazitoide pentru afide și viermi în fruct. Inițial a fost greu – nu aveam toți furnizorii necesari în țară, dar am început cu produse omologate din Franța. Rezultatele au venit după 2-3 ani: mai puține tratamente, o biodiversitate mai bogată și fructe cu gust mai bun. Iar acum avem contract ferm cu un lanț de retail care caută produse fără reziduuri.”
Marius consideră că accesul mai rapid la produse noi ar ajuta și alți fermieri: „În fiecare an apar agenți biologici noi, dar ajung greu în România. Ar fi ideal să avem o procedură europeană comună, mai eficientă, și sprijin pentru tranziția fermelor convenționale către IPM.”
 
Tehnologie, etichetare și viitorul agriculturii
Pe lângă simplificarea autorizării, Comisia Europeană dorește și digitalizarea proceselor de monitorizare și inspecție în ferme, utilizând imagini satelitare și auto-raportări digitale. Astfel, fermierii vor putea economisi timp și vor avea un control mai bun asupra tratamentelor efectuate.
Totodată, Parlamentul European propune etichetarea armonizată a produselor agroalimentare, care să informeze corect consumatorul cu privire la originea, calitatea și metodele de producție – inclusiv utilizarea agenților biologici.
 
Utilizarea agenților de control biologic nu este doar o tendință, ci o necesitate în contextul actual. Prin susținerea Comisiei Europene și adaptarea legislației, fermierii europeni – inclusiv cei români – pot accesa mai rapid aceste soluții durabile, reducând impactul asupra mediului și îmbunătățind competitivitatea pe piață. Tranziția la o agricultură mai verde începe cu investiții în cunoaștere, inovație și politici publice eficiente.