Anul acesta evenimentul tradițional al cercetării și cultivatorilor de cartofi a fost organizat la SCDA Târgu Secuiesc, județul Covasna. Desfășurată pe parcursul a două zile, 25-26 iunie, mai devreme decât de obicei, ediția din acest an a readus în discuție o problemă de importanță strategică: „Producerea cartofului pentru sămânță –prioritate națională”.
”Au fost peste 450 participanți, ceea ce denotă interesul crescut. Schimbările climatice și lipsa de material de plantat i-a adus pe fermieri împreună pentru a găsi soluții pentru combaterea stresului termohidric. Am prezentat soluții tehnologice, de fertilizare și irigare pentru fiecare destinație de consum”, a spus Luiza Mike, gazda evenimentului. Cleonic Sucaciu, președintele Federației Naționale Cartoful (FNCR) a adăugat că interesul major al fermierilor este pentru tehnologii și soluții de combatere a secetei, pentru metodele tehnologice care pot reduce semnificativ pierderile de apă și cele generate de lipsa apei și cum cercetarea românească poate pune la dispoziția cultivatorilor genetică valoroasă, creată și testată în acest scop.
Producerea de material de plantat și marketingul produsului românesc
Scăderea suprafețelor și a cantităților necesare de sămânță de cartof certificată, pentru consumul țării noastre, sunt subiecte dureroase și îndelung dezbătute, dar rămase fără o strategie pe termen lung. Președintele FNCR este de părere că fără un stimulent de piață, adică până la nivel de contractare a produselor generate de cercetarea noastră și implementate prin multiplicare și dobândirea materialului de plantat, nu putem vorbi de un lanț complet care să aducă rezultat.
Fermierii pot selecta din ceea ce oferă cercetarea autohtonă: ”Din punctul meu de vedere cercetarea noastră ar trebui să fie ajutată să ajungă la acel nivel la care oferta ei să poată fi vizualizată pe câmp, în condiții reale. În sensul că, materialul cercetării este un material de multiplicare și poziționare ca potențial pentru cultivatori, pentru ceea ce cere piața. Acest produs trebuie să aibă un marketing și o prezentare, astfel încât producătorul să poată avea încredere în produs.
Asta înseamnă finanțarea cercetării la nivel de prezentare a produsului său prin colaborarea cu Ministerul Agriculturii și departamentele de marketing ale MADR, prezentarea institutelor noastre la târguri precum Potato Europe (n.r. care anul acest avea loc în Olanda, la Lelystad pe 3-4 Septembrie)” Cleonic Sucaciu explică faptul că s-a constat interesul europenilor pentru unele dintre soiurile noastre, dar procesul trebuie continuat.
”Dacă noi, la nivel de Federație și cu Clubul Fermierilor, am reușit să sprijinim cercetarea să își prezinte rezultatele la aceste târguri, având potențial de piață, și să concureze cu marile firme europene, se poate și este necesară susținerea pentru a pune pe piață produsele. Chiar fermierii noștri își iau informația de pe plan internațional, și altfel văd un produs pe care îl piața confirmă. Acesta este marketingul de care avem nevoie, de promovarea reală pe piață”, a conchis liderul producătorilor de cartof.
Soiuri noi rezistente la stresul termohidric
În câmpul de la Stațiune au fost prezentate rezultatele cercetării (peste 20 de soiuri, 200 de linii de ameliorare) pe o suprafață de 7 hectare, alături de oferta principalelor firme străine furnizoare de material semincer. Și anul acesta SCDA Târgu Secuiesc a vândut peste 700 tone cartof pentru sămânță. Dintre ele s-au remarcat Redsec, cel mai rezistent la condiții de secetă și soiurile noi Secuiana (roșu, foarte apreciat de cultivatori, cu rezistență bună la depozitare până în luna mai), Covasec, Nemira Transec, Evolet, Nein, premiate chiar și la un Salon de inventică de anul acesta de la Chișinău.”Avantajul soiurilor noastre este că sunt rezistente la degenerare virotică, calități care s-a văzut în câmp și anul acesta. Dar degenerarea fiziologică, din cauza căldurii din sol, s-a observat la mai multe varietăți, lucru care ar putea fi evitat dacă ar exista posibilități de irigare”, a spus Luiza Mike, director SCDA Târgu Secuiesc.
Stațiunea are acum, cu sprijinul MADR, un laborator modern pentru devirozare cu depozit semiîngropat de 800 tone, spații de cazare, depozit de 2.000 tone pentru materialul de la stațiune. Cu toate acestea, producția internă de material semincer certificat nu acoperă nici pe departe necesarul intern.
Producătorii de cartofi vor lagune de acumulare a apei
La declinul economic al culturii, pe lângă multe alte cauze expuse de FNCR de-a lungul anilor, contribuie acum și lipsa apei.
”Sunt câteva puncte unde s-a investit, pe baza instalațiilor vechi de irigații, și s-au obținut diferențe de producție și de trei ori mai mari la culturile irigate, unde s-a putut aplica o tehnologie completă”, a arătat președintele FNCR.
Soluțiile cele mai discutate, și considerate cele mai bune de către toți cei prezenți, sunt acumulările, mai ales în această zonă favorabilă pentru producția de cartof în România, datorită faptului că temperatura mai redusă asigură un produs bun. Este necesar însă ca (re)sursa de apă să fie pregătită cu mult înainte de instalarea secetei.
”Pentru prima data de când știu eu, cantitatea de precipitații din iarnă a fost mult mai redusă față de lunile de primăvară. Dar ea trebuie acumulată. Dacă instalezi sistemul de irigare după prima bilonare, poți asigura un minim necesar pentru răsărire și apoi să completezi continuu necesarul. Seceta se previne, nu se așteaptă”, a mai spus Cleonic Sucaciu.
Producătorii au în vedere lagune (lacuri) de acumulare de mici dimensiuni, maxim câteva hectare ca suprafață. Dar trebuie să se investească, și mai ales să se debirocratizeze tot acest proces, mai spun fermierii, pentru că alt fel nu se va mai produce cartof (și nici alt fel de hrană).
Președintele FNCR a mai pus o întrebare retorică: Oare cei de la Apele Române nu au interes economic în a primi venituri din folosirea sursei de apă?”
Dacă în amonte nu se asigură acumulările și nu se protejează sursa de apă, în aval apa nu mai ajunge sau va seca. Agricultorii din centrul țării vorbesc de acumulări mici care să nu creeze probleme în caz de revărsări, să fie bine poziționate, nu pe cursul râurilor ci lateral față de acestea. În zona de producere a cartofului se poate folosi acest sistem aproape peste tot, fiind multe zone de depresiune, ravene naturale care trebuie doar amenajate. În plus apa freatică va fi suficientă în sol pe zonele respective.
”Sunt soluții agreate de toți participanții la conferință, pentru că este mult mai simplu să folosim ceea ce avem deja, și facem amenajări cu costuri reduse, profitând de relieful natural, și cu o aprovizionare din precipitații, fără a influența major cursul apei. Asta duce și la o diversificare a mediului, plus o imagine peisagistică mai frumoasă, inclusiv cu rol de agrement. Nu consumăm nici multă energie, nu se face poluare pentru că folosești apa gravitațional. Investiția oricum trebuie făcută în acumulări și sisteme de irigații, dar apoi costurile se reduc considerabil. Totul se face cu investiții, pentru că nimic nu este gratis. Pentru a pune în practică aceste idei simple, este nevoie de un cadru legislativ și voință politică de a investi în sectorul strategic agricultură. Apa trebuie asigurată pentru poporul român”, a întărit ideea Cleonic Sucaciu.
Roxana Drăghici
