În data de 10 martie 2008, la sediul Institutului Național de Cercetări pentru Legumicultură și Floricultură Vidra a avut loc un seminar cu tema „Organizații ale producătorilor, Vânzări en gros și en detail”. Acest eveniment face parte dintr-un amplu proiect realizat în urma cooperării bilaterale româno-flamande, pentru a ajuta producătorii români să se asocieze și să acceseze fonduri europene.
La seminar au fost prezenți dna Elena Abagiu, din partea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale – România; dl Guy Lambrechts, funcționar superior din cadrul Ministrului Agriculturii din Flandra; prof. Urbain Avermaete, directorul Organizației flamande Eurappel; dl Ignace Deroo, consilier superior al Organizației fermierilor flamanzi Boerenbond; dl Bogdan Oancea, consilier ANCA, și dl Emil Apostoloiu, directorul Cooperativei Agricole Agroecologica 2002.
Dezbaterea a fost prezidată de dl Dumitru Budescu, directorul Oficiului Județean de Consultanță Agricolă Ilfov.
Dificultatea înființării grupurilor de producători este des întâlnită în noile state membre. Conceptul de asociere strâns legat de sistemul comunist de cooperative încetinește mult demararea acestui proces de unire. De aceea, sprijinul venit atât din partea autorităților competente, cât și din partea altor state membre care au o anumită experiență în constituirea organizațiilor de producători este extrem de util agricultorilor români. Cunoscându-se și faptul că în sectorul fructelor și legumelor sprijinul financiar se acordă doar formelor asociative organizate în vederea comercializării, organizațiilor și grupurilor de producători recunoscute, consilierea joacă un rol extrem de important. Trebuie precizat, de asemenea, faptul că nu se decide totul la nivelul Uniunii Europene, multe dintre decizii sunt luate de către statele membre, iar altele sunt efectiv stabilite de către organizațiile și grupurile de producători din sectorul respectiv. Acest lucru se face conform principiului subsidiarității, în care producătorii agricoli sunt încurajați să-și rezolve singuri problemele, fără să apeleze la autorități de nivel superior.
În cadrul evenimentului, au fost dezvăluite anumite secrete legate de înființarea grupurilor de producători, cum funcționează acestea în cadrul UE, despre elaborarea Programelor Operaționale și acțiunile eligibile. S-a atras atenția asupra faptului că producătorul agricol nu trebuie în mod obligatoriu să fie membru al unei organizații, doar că această acțiune este singura metodă și cale de a avea acces la fondurile europene. „Nu este o muncă simplă, ci una complicată, care implică multă administrație“, a precizat dl Lambrechts.
Elaborare greoaie a planurilor de recunoaștere
Pentru ca organizațiile și grupurile de producători să fie recunoscute, acestea trebuie să satisfacă toate condițiile minime specificate de legislația în vigoare cu privire la: prevederile statutare; numărul de membri; valoarea minimă a producției comercializate; organizare și dotare. Într-o primă fază, se poate obține o recunoaștere preliminară, dar dacă condițiile menționate sunt îndeplinite, se poate aplica direct pentru recunoașterea definitivă. De asemenea, obligativitatea grupurilor nou înființate este aceea de a elebora un anumit plan de recunoaștere.
În acesta trebuie să existe o descriere a situației actuale, data de începere a activității, durata (maximum 5 ani) și un plan de activități. „Pentru că există o obligativitate pentru grupurile de producători nou înființate de a elabora un plan de recunoaștere, apelăm la diferite firme de specialitate pentru realizarea acestui plan. În schimbul serviciului, firmele ne cer aproximativ 3.000 de euro.
În condițiile în care avem ANCA, respectiv OJCA, care ar fi trebuit să sprijine în mod concret grupurile de producători pentru a elabora un astfel de plan, acest lucru nu se întâmplă. De asemenea, ni se cere să avem o cifră de afacere de 20.000 de euro“, a afirmat dl Marin Cristache, președintele Sindicatului Agricultorilor Legumicultori din România.
60% din fondurile UE, pentru constituirea Fondului Operațional
Pentru a beneficia de sprijin financiar, recunoașterea organizațiilor și grupurilor de producători este o condiție necesară, dar nu și suficientă.
Acestea trebuie să constituie un Fond Operațional, pe baza contribuției membrilor în funcție de producția comercializată prin grup. Pentru constituirea Fondului Operațional, UE are o contribuție financiară de 60%, iar restul, de 40%, este suportat de către producătorii români. Nivelul maxim al contribuției oferite de Uniunea Europeană pentru completarea fondului operațional nu va depăși 4,6% din cifra de afacere.
Fondul poate fi utilizat pentru cheltuieli legate de implementarea unui Program Operațional, care cuprinde acțiuni menite să atingă anumite obiective.
Programul cuprinde opt capitole și se referă la: I – Planificarea producției; II – Creșterea calității produselor obținute; III – Îmbunătățirea activității de marketing și promovarea produselor; IV – Cercetare; V – Instruire și servicii de administrație; VI – Managementul situațiilor de criză; VII – Promovarea unor metode de producție prietenoase mediului; VIII – Alte acțiuni.
Suma maximă care se poate acorda managementului situațiilor de criză (inundații, calamități, îngheț) este de o treime din suma totală a Programului.
În Programul Operațional trebuie să existe instrumente pentru ca producătorii agricoli să devină competitivi pe piață și să facă față provocărilor, iar pe termen lung acest program trebuie să asigure o dezvoltare durabilă a micilor ferme.
În privința creșterii calității produselor agricole, eforturile sunt extrem de mari.
Această cerință este îndeplinită printr-un control riguros al calității produselor, al reziduurilor existente, prin asigurarea trasabilității, analiza solului, etichetare corespunzătoare și respectarea lanțului de frig pe timpul transportului.
Deși nu toate cele opt capitole ale Programului Operațional sunt obligatorii, capitolul care se referă la protecția mediului înconjurător este absolut obligatoriu.
Acesta trebuie să cuprindă: elaborarea și realizarea sistemului de protecție integrată; metode de economisire a apei, energiei electrice; gestionarea reziduurilor și produselor chimice; asigurarea biodiversității; reducerea cantităților de îngrășăminte organice și chimice; utilizarea de noi soiuri/hibrizi competitivi; securitatea recoltelor; gustul produsului; utilizarea de tehnologii performante, prietenoase mediului.
Pentru a elabora un astfel de program, documentarea trebuie să cuprindă atât legislația Uniunii Europene, cât și reglementările naționale.
Acțiuni neeligibile
Pentru a beneficia de sprijinul UE, în Programul Operațional nu trebuie incluse acțiunile care nu sunt subvenționate.
Astfel, cheltuielile pentru administrație nu sunt eligibile. Există totuși o excepție atunci când cheltuielile sunt necesare pentru a asigura principiul trasabilității.
Nu sunt eligibile: produsele provenite din alte țări; compensația; cheltuielile cu impozitul (excepție făcând asigurarea recoltei); mijloacele de transport (excepție făcând remorca cu depozitare la frig); investițiile pentru procesarea producției; măsuri ce reprezintă o obligație legală; costuri operaționale (energia electrică, telefon etc.)
Ana Mustățea
