Vineri, 15 mai 2009, în aula Facultății de Agronomie din Craiova, s-au desfășurat lucrările celui de-al doilea forum cu tema: „Starea pădurilor din România la începutul mileniului III”, în organizarea fundației „Grupul de Inițiativă Ecologică și Dezvoltare Durabilă” (GIEDD). Această fundație este o organizație apolitică, independentă, nonguvernamentală, nonprofit, înființată la 30 august 2005, la inițiativa senatorului Ion Iliescu și a doamnei doctor inginer Cristiana Sârbu.
Dezvoltarea durabilă este forma de creștere economică prin care se satisfac nevoile societății în termeni de bunăstare pe termen scurt, mediu și lung. Ea se fundamentează pe considerentul că dezvoltarea trebuie să vină în întâmpinarea nevoilor prezente, fără să le pună în pericol pe cele ale generațiilor viitoare. Ea desemnează totalitatea formelor și metodelor de dezvoltare economico-socială, al căror fundament îl reprezintă, în primul rând, asigurarea unui echilibru între aceste sisteme socioeconomice și elementele capitalului natural.
Cea mai cunoscută definiție a dezvoltării durabile este, cu siguranță, cea dată de Comisia Mondială pentru Mediu și Dezvoltare (WCED) în raportul „Viitorul nostru comun”, cunoscut și sub numele de Raportul Brundtland: „Dezvoltarea durabilă este dezvoltarea care urmărește satisfacerea nevoilor prezentului, fără a compromite posibilitatea generațiilor viitoare de a-și satisface propriile nevoi”.
Dezvoltarea durabilă urmărește și încearcă să găsească un cadru teoretic stabil pentru luarea deciziilor în orice situație în care se regăsește un raport om/mediu, fie că este vorba de mediul înconjurător, economic sau social.
Inițial, dezvoltarea durabilă a fost definită că o soluție la criza ecologică, determinată de intensa exploatare industrială a resurselor și degradarea continuă a mediului și de criza resurselor umane, în special a celor legate de energie, de acum 30 de ani, și avea că obiectiv principal prezervarea calității mediului înconjurător. Toți suntem de acord că singurele căi pentru a mobiliza voința politică necesară sunt înțelegerea scării unice și a vastului orizont de timp al problemei climatice.
Convinși fiind că rezolvarea problemei climatice va avea beneficii atât de semnificative pentru bunăstarea omenirii, s-ar putea să realizăm că soluțiile de amploare sunt mai ușor de adoptat decât politica pașilor mărunți, care s-a dovedit atât de dificilă în ultimele două decenii.
La manifestarea organizată în capitala Olteniei au participat o seamă de personalități ale vieții politice, economice, universitare, dintre care amintim: prof. Emil Constantinescu, președinte al Forumului Academic Român, academician Cristian Hera, președintele Academiei de Știinte Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu Sisești”, Marian Ianculescu, vicepreședintele Academiei de Știinte Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu Sisești”, Mircea Geoană, președintele Senatului, Ion Prioteasa, președintele Consiliului Județean Dolj, Gică Duță, subsecretar de stat în Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, Ion Sandu, director general al Administrației Naționale de Meteorologie, Mihai Bălan, director general CET Govora, Mihai Tatulici, ziarist, Dan Popescu, președintele Asociației Proprietarilor de Păduri Regiunea Sud-Vest Oltenia, prof. Mircea Bădescu, prof. Marin Soare, decan Facultatea de Agronomie Craiova, prof. Dan Popescu, vicerector Universitatea din Craiova, prof. Bianca Predescu, ing. Aurel Ungur, Alteța Sa Michel de Laufenbourg și, nu în ultimul rând, Cristiana Sârbu, președinte executiv al GIEDD.
Forumul a dezbătut și analizat starea pădurilor și suprafețele împădurite din județele Olteniei – Olt, Dolj, Gorj, Vâlcea, Mehedinți, județe care sunt puternic afectate de fenomenele de secetă și de deșertificare, fenomene care pot fi combătute printr-o politică de împădurire proprie fiecărui județ.
Toate intervențiile în plenul lucrărilor au evidențiat pericolul accentuării deșertificării masive din sudul României. Ion Prioteasa a prezentat pericolul dispariției solului fertil, sub acțiunea factorilor determinanți ai deșertificării.
Mircea Geoană și-a exprimat speranța că până în anul 2012 putem crește suprafața împadurită, de la 27% la 30%. Lupta în viitor se va da pentru a asigurarea resurselor de apă, de energie și de influențe. Domnia sa a făcut un apel către țară: strategia-plan de acțiune de împădurire pentru următorii 20 de ani trebuie să aibă ca exemplu acțiunile organizate pentru reîmpădurirea unor suprafețe (Sudiți, Dăbuleni etc.). „Să ai o asemenea țară, cu asemenea bogății și să o vezi în pragul deșertificării indică o mare indolență din partea tuturor. Va trebui să schimbăm radical optica acelora care trec nepăsători pe lângă aceste probleme ale pădurii din România”, a precizat Mircea Geoana. Tot dânsul a considerat că acest forum nu este numai un colocviu, ci și un laborator în care se nasc idei și se pot pune în aplicare numeroase opinii din cadrul lucrărilor. Este de admirat, spunea Mircea Geoană, cum doi oameni politici diferiți ca doctrină și-au unit eforturile pentru o cauză nobilă pentru România: salvarea pădurii, prin plantarea unor mari suprafețe de teren. Emil Constantinescu a făcut o amplă prezentare a problemei ce privește deșertificarea unor suprafețe din sudul țării, și nu numai. Afirmația că „deșertificarea este posibilă prin reducerea drastică a suprafețelor împădurite” este nu numai reală, dar și îngrijorătoare. Pentru tot ce a întreprins, Emil Constantinescu a făcut aprecieri pozitive la adresa trustului „Realitatea” și a realizatorului Mihai Tatulici, pentru lansarea campaniei de împâdurire din România. Academicianul Cristian Hera a prezentat necesitatea dezvoltării cercetărilor proprii în domeniul silviculturii, amintind rolul deosebit de important al profesorului Dracea, din cadrul Universității de Știinte Agricole și Medicină Veterinară din Timișoara, în dezvoltarea pădurilor în România. De asemenea, s-a prezentat rolul important al pădurii în absorbția bioxidului de carbon, element distrugător al biodiversității. Este necesară elaborarea unei strategii proprii pentru salvarea pădurilor și pentru a crește suprafețele împădurite pe terenuri degradate. În același context, Marian Ianculescu a insistat pe rolul perdelelor de protecție în asigurarea unui microclimat specific și a adus ca argument situația din Bulgaria, unde, datorită unui sistem de perdele de protectie bine puse la punct, nu se întâlnesc fenomenele specifice pădurii din România. S-a insistat pentru aplicarea cu strictețe a Legii 289/2002, privind perdelele de protecție de pe teritoriul României. Gheorghe Duță a prezentat poziția Ministerului Agriculturii în acest domeniu și a făcut un apel de a se realiza până în anul 2035 o suprafață de 2 milioane de hectare de pădure.
Mihai Tatulici a prezentat situația reală a plantării puieților în vederea împăduririi suprafețelor degradate.
Modelul german al orașului Dresda a stat la baza acțiunilor care s-au desfășurat până în prezent și care urmează a se desfășura. S-a făcut un apel către primarii localităților unde sunt necesare împădurirea și înființarea pășunilor de a pune mai mult suflet și de a avea o mai mare responsabilitate în tot ceea ce fac. Deși există la ora actuală anumite probleme nerezolvate cu compania Romsilva, Mihai Tatulici a cerut public elaborarea unui comunicat sever privind starea actuală a pădurilor. De asemenea, s-a făcut propunerea ca de două ori pe an, primăvara și toamna, să se organizeze “Ziua pădurii”.
Mihai Bălan a nuanțat problemele pe care CET Govora le are, sub sloganul: “Noi poluăm, pădurea preia bioxidul de carbon”. De aceea, având în vedere că se solicită din ce în ce mai multă căldură, este absolut necesar să mărim suprafața împădurită. Marin Soare a făcut o prezentare agreabilă și documentată despre conceptul de agrosilvicultură, menționând că nu a existat și nu va exista o problemă reală pentru împădurirea terenurilor agricole, ci împădurirea se va face numai pe terenuri degradate.
Dan Popescu a cerut un răspuns la întrebarea: pădure sau deșert? Expunerea sa, cu exemple concrete din activitatea asociațiilor de proprietari de pădure, s-a înscris clar către pădure.
Ion Sandu a făcut o prezentare concretă, de mare interes, bine documentată, dar în același timp alarmantă, cu privire la fenomenul de secetă care se poate produce în lunile următoare în România.
Mircea Bădescu a prezentat, cu exemplificări video, posibilitatea executării mecanizate a tuturor lucrărilor privind reintroducrerea în sistemul pădurii a unor suprafețe total improprii. Bianca Predescu a prezentat cadrul juridic al acțiunilor de reîmpădurire, documentația și pașii care trebuiesc urmați pentru ca suprafețele împădurite să rămână ale proprietarilor și actele de pe urma cărora pot înregistra venituri financiare.
Aurel Ungur, părinte al silviculturii românești, a precizat că procesul de deșertificare din România este cel mai amplu din cadrul Europei. Domnia sa a prezentat experiența pe care a dobândit-o de-a lungul vieții în valorificarea terenurilor improprii pădurilor și acțiunile propuse pentru combaterea fenomenului de deșertificare din România. Cartea prezentată de autor: „Pădurile României – trecut, prezent și viitor” poate fi considerată un îndrumar extrem de prețios pentru cei care iubesc pădurea și binefacerile ei.
Cu deviza „În loc de arme – arbori, în loc de războaie – campanii de împădurire”, s-au încheiat lucrările acestui forum. A fost un adevărat maraton al problemei numărul 1 în ceea ce privește salvarea pădurilor și împădurirea suprafețelor improprii agriculturii: combaterea fenomenului de deșertificare a sudului țării și nu numai. A fost o lecție de mare responsabilitate, de modele de acțiune și de intensitate sufletească. O apreciere deosebită pentru moderatorul acestei manifestări regionale, doamna Cristiana Sârbu, președinte executiv al GIEDD.
Victor Vătămanu
