Strategii reziliente și implementarea practicilor agricole durabile

Fermierii din România se confruntă tot mai frecvent cu impactul schimbărilor climatice, cum ar fi secetele, inundațiile, fluctuațiile extreme de temperatură și fenomenele meteorologice imprevizibile. Pentru a face față acestor provocări, fermierii trebuie să adopte strategii mai reziliente și să implementeze practici agricole durabile.
Specialiștii în domeniu recomandă câteva schimbări importante pe care ar trebui să le ia în considerare, de exemplu diversificarea culturilor și a practicilor agricole. Fermierii pot opta pentru cultivarea unor hibrizi și soiuri mai tolerante la condiții climatice extreme, sau introducerea unei game variate de culturi ce poate ajuta la protejarea fermelor de riscurile climatice. Cultivarea simultană a unor plante care necesită condiții diferite, reduce riscul unei pierderi totale în cazul unor fenomene meteorologice imprevizibile.
Un alt aspect ține de conservarea solului și a apei prin irigații eficiente. Implementarea unor sisteme moderne de irigație, cum ar fi irigațiile prin picurare sau prin microaspersie, poate reduce semnificativ pierderile de apă și poate asigura plantele de cantități necesare de apă, chiar și în perioadele de secetă. De altfel, aplicarea mulciului (strat de materiale organice sau neorganice) pe sol poate ajuta la reținerea umidității și la prevenirea eroziunii solului, sau agricultura fără arătură (no-till). Această practică presupune evitarea arăturii solului pentru a conserva apa și a proteja solul împotriva eroziunii. Solul rămâne acoperit cu resturi vegetale, ceea ce îmbunătățește reținerea apei și fertilitatea.
Gestionarea eficientă a resurselor, prin construirea unor sisteme de colectare și stocare a apei de ploaie poate ajuta la asigurarea unei surse de apă pentru irigații în perioadele de secetă. De altfel, tehnologiile inteligente în agricultură pot optimiza utilizarea resurselor și pot reduce pierderile, prin utilizarea senzorilor de umiditate, a dronelor pentru monitorizarea culturilor și a altor tehnologii de precizie.
Plantarea de perdele forestiere în jurul terenurilor agricole poate reduce impactul vânturilor puternice și poate ajuta la menținerea umidității în sol, dar și integrarea arborilor pe suprafețele agricole ajută la protecția solului și a apei, oferind în același timp umbră și un microclimat favorabil culturilor.
Un alt aspect important ține cont de adoptarea practicilor agricole regenerabile, prin schimbarea periodică a culturilor ce ajută la menținerea fertilității solului, dar și utilizarea compostului natural care îmbunătățește sănătatea solului și contribuie la retenția apei, reducând dependența de inputuri sintetice.
Asigurările în agricultură nu ar trebui să fie neglijate. Fermierii ar putea să investească în asigurări pentru culturi și animale, pentru a se proteja financiar împotriva pierderilor cauzate de fenomene extreme. Dar și crearea fondurilor guvernamentale de urgență pentru gestionarea dezastrelor naturale pot ajuta fermierii să se recupereze rapid în urma unor pierderi.
Fondurile europene și naționale, precum cele din cadrul PAC și PNDR, oferă fermierilor acces la finanțare pentru modernizarea fermelor, inclusiv pentru implementarea soluțiilor de adaptare la schimbările climatice.
Fermierii ar trebui să participe activ la cursuri de formare, să învețe noi tehnici agricole și noi tehnologii care să-i ajute să răspundă eficient schimbărilor climatice.
Prin adoptarea acestor măsuri, fermierii din România pot deveni mai rezilienți în fața schimbărilor climatice și pot contribui la reducerea impactului agriculturii asupra mediului.

Simona Munteanu