La începutul lunii iunie, la inițiativa Institutului de Economie Agrară București, a avut loc o conferință de presă, în cadrul căreia au fost prezentate mai multe referate efectuate de către specialiștii din domeniu.
Temele abordate au fost: „Agricultura de semisubzistență în România: perspective de dezvoltare“, de Daniela Giurca; „Susținerea veniturilor și stimularea investițiilor – factori-cheie pentru convergența sectorului agricol“, de Cristina Cionga și Lucian Luca; „Impactul subvențiilor asupra eficienței fermelor mari“, de Lucian Luca; „Reforma PAC – implicații pentru România“, de Cecilia Alexandri, și „Reforma PAC: opinii, percepții, aprecieri“, de Marioara Rusu.
La eveniment a fost invitat și dl Dacian Cioloș, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, iar manifestarea a fost prezidată de către academicianul Păun Ion Otiman, președintele IEA.
Lipsa infrastructurii afectează viața rurală
În România, agricultura reprezintă un sector economic și social extrem de important. În zonele rurale, acest sector poate avea un rol semnificativ în ocuparea forței de muncă, în furnizarea de venituri și asigurarea securității alimentare a populației din aceste zone. Însă în realitate, forța de muncă ocupată în agricultură este îmbătrânită, producția agricolă fluctuantă, în principal din cauza factorilor climatici nefavorabili, cauzează instabilitate pe piața internă, iar indicatorii de eficacitate economică studiați sunt printre cei mai scăzuți din țările care au aderat recent la UE. Înainte ca performanțele agricole să fie atinse, sunt necesare investiții mari pentru realizarea unei infrastrucuri adecvate, deoarece lumea rurală este serios afectată de lipsa sa. Acest lucru afectează atât calitatea vieții, cât și șansele privind dezvoltarea activităților nonagricole, diversificării ocupaționale și dezvoltării sustenabile.
Implicațiile reformei PAC
Concluziile studiului „Reforma PAC – implicații pentru România“, efectuat de către dna Cecilia Alexandri, au relevat faptul că aplicarea reformei PAC ar avea efecte pozitive la nivelul bunăstării societății și al consumatorilor. De asemenea, autoarea proiectului recomandă: să nu se neglijeze pierderile de venit de la nivelul producătorilor agricoli; sporirea șanselor pe termen lung de consolidare a sectorului agricol, diversificarea ocupațională și creșterea calității vieții în mediul rural; realocarea fondurilor între axele 1 și 3 (în special), deși nici axa 2 nu trebuie neglijată.
Același studiu relevă că România, dacă va reuși să implementeze normele sanitar-veterinare, va fi exportatoare de grâu, porumb și carne de vită și va importa carne de porc și pasăre.
De asemenea, aderarea va avea efecte sociale profunde, din cauza populației numeroase ocupate în agricultură și imperativelor legate de cerințele de creștere a competitivității produselor agricole românești pe piața unică. Pouliquen avertizează asupra oportunității acordării plăților directe în țări cu o structură agrară duală, cum există în România – prelungirea modelului agriculturii de subzistență.
În viitoarea dezbatere privind Politica Agricolă Comună, va fi necesar, suține dna Cristina Cionga, să se clarifice opțiunile în câteva chestiuni-cheie, ca: limitarea nivelului de sprijin prin plăți directe pentru fermele mari; transferul fondurilor de la Pilonul 1 la Pilonul 2 și reducerea nivelului intervențiilor pe piețe, ca urmare a liberalizării PAC. În lucrarea „Impactul subvențiilor asupra eficienței fermelor mari“, prezentată de Lucian Luca, se precizează că eficiența tehnică poate fi crescută prin stimularea investițiilor, deoarece acestea sunt mai importante decât creșterea nivelului plăților directe.
De fapt, subvențiile pentru investiții sunt decisive în creșterea eficienței tehnice (circa 40 de ferme cu investiții SAPARD). Aceste subvenții influențează pozitiv eficiența tehnică, spre deosebire de alte țări.
Problemele întâlnite în acest sector se datorează eficienței tehnice foarte scăzute (media 0,31), ca urmare a eterogenității fermelor; dimensiunii fermelor, care este mai mare decât necesarul (77% din exploatații au randament de scară descrescător); subvențiilor totale.
Concluziile studiului „Reforma PAC: opinii, percepții, aprecieri“, realizat de Marioara Rusu, au fost următoarele: necesitatea unei susțineri foarte puternice pentru menținerea sistemului plăților directe; respectarea standardelor de eco-condiționalitate; echilibrarea axelor Pilonului 2; posibilitatea de cofinanțare a Pilonului 1 de la bugetul național; susținerea noilor teme ale PAC sub umbrela Pilonului 2. Va fi nevoie de o susținere puternică pentru stabilirea unor limite de eligibilitate în cazul acordării plăților directe, pentru simplificarea regimurilor de piață și introducerea unui mecanism comunitar de gestionare a riscurilor și crizelor. Deoarece informațiile rezultate în urma cercetărilor efectuate au fost apreciate de către ministrul Agriculturii și din cauză că în această instituție nu există un reflux pentru a lua decizii de ordin economic, dl Cioloș i-a invitat pe specialiștii prezenți la conferință la sediul MADR, pentru a le prezenta aceste referate și specialiștilor din cadrul ministerului.
Ana Mustățea
