Studiu ASAS asupra neonicotinoidelor

La începutul lunii martie a.c., Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu- Şişeşti“ (ASAS) a organizat o videoconferinţă pentru a prezenta rezultatele proiectului „Monitorizarea reziduurilor de neonicotinoide la culturile de rapiţă, porumb şi floarea-soarelui“, derulat pe parcursul a trei ani de studii (2018, 2019 şi 2020).

Cercetările au fost demarate ca urmare a interzicerii utilizării celor trei substanţe neonicotinoide (imidacloprid, clotianidin şi tiametoxam), fiind incriminate că afectează sănătatea albinelor. Fondurile necesare pentru derularea proiectului au fost asigurate de ASAS şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. În deschiderea evenimentului a luat cuvântul Valeriu Tabără, preşedintele ASAS, care a declarat următoarele: „Cu acest studiu nu am făcut decât să răspundem unor realităţi şi unor rezultate pe care le-am obţinut şi care erau de fapt o necesitate şi o cerinţă a celor care lucrează pământul şi care au aceste culturi importante pentru România, precum porumb, floarea-soarelui şi rapiţă, dar şi alte culturi care pot fi afectate.

În altă ordine de idei, rezultatele cercetărilor pe care le-au făcut colegii noştri demonstrează faptul că de multe ori se iau decizii chiar la nivel comunitar, care nu au în spate argumentul ştiinţific - asta este o foarte mare şi gravă eroare. Există o anumită teamă de decizia politică, de cea administrativă. O spun şi o repet: decizia administrativă nu poate trece niciodată peste decizia ştiinţifică, peste argumentul ştiinţific, căci altfel toate sunt sortite eşecului. Insistenţa de a dezvolta o astfel de cercetare nu a fost făcută de plăcere, ci pentru a răspunde unor probleme care intraseră demult în zona speculaţiilor, aşa cum de mulţi ani se discută tot în zona speculaţiilor pe tema biotehnologiilor şi iată ca suntem în momentul în care va trebui să se decidă şi la nivel european şi la nivel naţional.“ Potrivit preşedintelui ASAS, probele au fost analizate în laboratoare din Franţa, Bulgaria şi Germania.

„Din păcate, la nivelul României nu există un laborator care să facă analize privind conţinutul de reziduuri şi care să certifice rezultatele obţinute. Am discutat cu ministrul Agriculturii despre necesitatea dotării laboratoarelor de analiză şi de autorizarea lor astfel încât şi rezultatele noastre de cercetare să fie comparate şi acceptate la fel ca în toate celelalte ţări care dispun de aceste laboratoare“, a spus domnia sa. Referitor la tema supusă studiului, Tabără a declarat că cercetarea este de interes nu doar naţional, ci şi european, şi că nu a fost făcută „la comanda nimănui“. „Pornim de la ceea ce constatăm noi, iar problemele sunt de interes şi pentru ceilalţi fermieri. De exemplu, Franţa a cerut derogare pentru utilizarea neonicotinoidelor pentru combaterea gărgăriţei sfeclei de zahăr.

Cercetarea este făcută din necesitate. Noi nu răspundem la presiuni de niciun fel.“ Preşedintele ASAS a adus în discuţie şi fondurile insuficiente de care dispune cercetarea agricolă românească şi de faptul că puţini specialişti au mai rămas în sistem. Proiectul a fost implementat de cinci staţiuni din structura sistemului de cercetare ASAS, respectiv SCDA Secuieni - Neamţ, SCDA Piteşti, INCDA Fundulea, ICD Apicultura SA, sub coordonarea Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Plantelor (ICDPP), prin vicepreşedintele dr. Carmen Mincea.

Potrivit lui Mincea, în anul 2013 cele trei substanţe active din grupa neonicotinoidelor, respectiv imidacloprid, clotianidin şi tiametoxam, au fost suspendate prin hotărârea Comisiei Europene. „Primele autorizaţii de urgenţă pentru utilizarea neonicotinoidelor la tratamentul seminţelor au fost acordate mai uşor, însă din anul 2018, când substanţele au fost interzise, a început o luptă crâncenă.

Pentru a obţine în continuare autorizaţii Comisia Europeană ne-a cerut dovezi ştiinţifice. Noi susţinem că pe lângă faptul că avem  condiţii pedoclimatice specifice, agricultura românească are nevoie de aceste culturi şi de protecţia lor. În anul 2019 a fost introdusă pe piaţă substanţa cyantraniliprol, care a venit ca alternativă pentru combaterea dăunătorilor la cultura de rapiţă. Noi am continuat să analizăm probe din cultura de rapiţă cu toate că utilizarea substanţelor neonicotinoide la această cultură nu a mai fost permisă. Anul trecut această interdicţie a fost acordată şi pentru seminţele de floarea-soarelui. Nu a mai fost permisă utilizarea acestor substanţe la cele două culturi pe considerentul ca sunt plante melifere.“

Privitor la studiul efectuat în vederea determinării conţinutului de reziduuri de neonicotinoide, s-au analizat probe de sol, din plante, polen, fagure cu puiet, miere şi albine moarte.

„Procentul de probe cu conţinutul cel mai mare în reziduuri l-am avut în probele de sol şi, dacă ne gândim, este normal, pentru că seminţele tratate sunt puse în sol, acolo se distribuie şi rămâne în funcţie de condiţiile meteo cea mai mare cantitate de reziduuri. Este edificator faptul că procentul de probe cu reziduuri în flori, albine, polen şi miere este foarte scăzut. Prin proiectele demarate dorim să protejăm mediul şi niciunul dintre noi nu este inconştient să omoare albinele, pentru că ştim ca fără ele în 4 ani nu am mai exista, dar este normal ca un insecticid să afecteze şi albinele, pentru că şi ele sunt insecte. Dacă noi aplicăm aceste insecticide, atât la sămânţă, cât şi în vegetaţie, conform indicaţiilor, dacă ne luăm măsuri de protejare a albinelor, dacă fermierii ţin legătura cu apicultorii astfel încât să le închidă în timpul tratamentelor, dacă folosim semănători prevăzute cu deflectoare, care împiedică împrăştierea unei cantităţi mari în mediu, sunt convinsă că mediul în întregul lui va fi protejat, nu doar albinele. Nu am găsit în ţară un laborator care să efectueze analize probelor pe care le aveam, cu toate că avem în curtea institutului un laborator de reziduuri, sub umbrela Ministerului Agriculturii, însă el face analiza de reziduuri doar din recoltă şi în momentul în care detectau probe cu reziduuri peste limita admisă intram într-un sistem de alertă şi nu era cazul, având în vedere că este un proiect de cercetare. Multe din analizele efectuate le-am realizat la un laborator din Bulgaria care foloseşte tehnici moderne cu echipamente conform cerinţelor standardelor internaţionale.“

​Conform lui Carmen Mincea, în fiecare probă trimisă la laborator s-a analizat prezenţa unui număr foarte mare de reziduuri de substanţe active, respectiv 265. Interesant este faptul că în probele analizate s-au găsit rezidii peste limita maximă admisă a unor substanţe active care nu fac subiectul cercetării.

„Datele obţinute prin proiect, în urma analizelor, arată faptul că un număr mare de substanţe active sunt prezente ca rezidii şi care nu fac parte din grupa neonicotinoidelor. Sunt şi foarte multe substanţe care se folosesc pentru protecţia albinelor (notă: împotriva varoozei) şi ale căror rezidii se găsesc în produsele apicole, inclusiv în albine. Este o altă problemă care reiese din acest proiect de cercetare. Problema nu este simplă şi deschide calea către alte programe de cercetare dacă vrem să vorbim de o relaţie corectă cu mediul înconjurător. Nu întâmplator am cerut prelungirea programului pentru că nu poţi face cercetare doar pe 3 ani, deoarece există diferenţe majore legate de condiţiile climatice, de tehnologie, de anumite abordări, reacţia şi calitatea seminţelor la tratamente etc. Este o deschidere de cercetări profunde inclusiv cu preocupările la nivel european.

Îmi fac mari griji în privinţa îndeplinirii condiţiilor trasate de Green Deal. Trebuie să găsim soluţii pentru a creşte toleranţa plantelor la schimbările climatice şi de protecţie pentru că nu putem reduce cantitatea de pesticide, având în vedere creşterea intensităţii şi a populaţiei de dăunători odată cu încălzirea climatică, cu creşterea perioadelor de secetă etc.“, a mai adăugat Valeriu Tabără, preşedintele ASAS. Ministerul Agriculturii finanţează pentru perioada 2019-2022 continuarea monitorizării nivelului de reziduuri de pesticide, inclusiv cele din grupa neonicotinoidelor, şi elaborarea unui sistem de combatere integrată a dăunătorilor-problemă pentru culturile de porumb
şi floarea-soarelui.

Ana IONIŢĂ