Suprafața loturilor semincere ale fermierilor din Braicoop în acest an

​Braicoop este una dintre cele mai închegate cooperative, ai cărei fermieri lucrează peste 15.000 de hectare, din care mai mult de o treime erau până de curând semănate cu loturi semincere atât pentru cereale păioase, cât și culturi de porumb și floarea soarelui. Cu peste 75% din suprafață irigată, producțiile și calitatea materialului semincer au fost foarte bune. Însă seceta de anul trecut a schimbat planurile de culturi, chiar și în condițiile existenței sursei de apă.

​Gabriel Stanciu, președintele cooperativei, spune că sezonul acesta ”suprafețele destinate loturilor de culturi semincere sunt puțin mai reduse, la culturile de primăvară (porumb, floarea soarelui și soia). La grâu și orz (rapiță nu producem) sunt la nivelul celor din sezonul trecut în medie de peste o mie de hectare. În anii trecuți aveam aproximativ 4.500-5.000 de hectare cu loturi de hibridare. Constatăm o reducere a acestora la culturile de primăvară, deoarece sunt comenzi mai mici. Partenerii noștri încă mai au stocuri din cauza schimbărilor structurilor de suprafețe la nivelul întregii țări”, explică președintele Braicoop.
Producția de material semincer, direct proporțională cu ceea ce se cultivă, a scăzut semnificativ. ”Probabil că dacă în anul 2025 vom avea ploi, vor crește din nou suprafețele semănate cu porumb. Dacă va fi iar secetă și arșiță, vor mai crește cele cu păioase de toamnă, deși nu este neapărat cea mai bună variantă să reducem numărul de culturi”, mai spune fermierul Gabriel Stanciu.
Chiar dacă sezonul acesta a debutat ceva mai bine din punct de vederea al precipitațiilor, nu s-a refăcut deficitul în foarte multe zone și nu se știe ce vară va urma. În plus, cheltuielile crescute și grija mai mare pentru culturile destinate producerii de sămânță, i-a determinat pe producătorii brăileni să fie mult mai rezervați cu aceste loturi.
 
Alte provocări: ce inputuri se pot reduce, fără a afecta producția?
”Acum, deoarece costurile nu prea mai reușesc să fie acoperite prin prețurile de vânzare ale cerealelor, pasul logic următor este să reducem costurile. Din păcate se fac reduceri și la îngrășăminte, iar acest lucru va aduce la un produs finit de calitate mai slabă. Pe de altă parte, avem dificultăți în a ține sub control unele boli și insecte a căror agresivitate a crescut, iar multe dintre soluțiile actuale de combatere nu mai au eficiența celor care au ieșit din piață. În consecință: producțiile sunt afectate, mai ales în condițiile actuale de climă”, spune președintele Gabriel Stanciu. El a ridicat din nou și problema neonicotinoidelor, atrăgând atenția celor care cred că interzicerea acestor substanțe va ”salva” albinele, că ”nu vor mai avea în curând culturi de floarea soarelui sau rapiță din care să producă miere. Dacă mie, ca fermier, îmi este interzis să le aplic la sămânță, decât să cheltui degeaba, mai bine nu mai cultiv. Ei ce fel de miere vor produce, în cantitate așa de mare? Vom face probabil, ca și China, din zahăr.”
 
Investiții în depozite și tehnologie notill
Momentan, Braicoop are în derulare două proiecte majore. Primul este în valoare de 700.000 euro (maxim cât s-a putut accesa) care cuprinde două pachete tehnologice formate dintr-un tractor de capacitate mare, semănătoare de prășitoare, de păioase, un utilaj pentru tehnologia minimum till și un cultivator, tot pentru minimum till. O parte dintre fermierii din cooperativă lucrează deja în sistem minim till și se îndreaptă către no till, iar o parte în regim clasic, dar care doresc să treacă la minim till. Cu aceste utilaje de precizie, achiziționate la nivel de cooperativă vor fi ajutați și fermierii cu suprafețe mai mici, care nu-și permit astfel de investiții.
Al doilea proiect vizează silozuri de 20.000 tone și o linie de condiționat cereale.
”Putem face cereale pe care să le microambalăm și să le vindem către retail, putem condiționa și semințe. Fără etapa de procesare, pentru că aceasta presupune o pregătire termică sau alte procese, iar la noi în cooperativa nu este încă rentabil”, crede președintele Braicoop, de exemplul din cauza importurilor mai ieftine de făină din Ungaria, Ucraina, Turcia, China care au costuri mult mai mici, plus alte avantaje comerciale.
”Dacă ne uităm pe lanț, fermierul este și prima și ultima verigă. Pe el cade aproape toată responsabilitea, dar la nivel de beneficiu financiar este cel mai defavorizat, pentru că el trebuie să facă totul ca să fie perfect”, mai spune Gabriel Stanciu.
Gabriel Stanciu este și președintele noii cooperative de grad III numită Cooperativa Vegetal România Integrat, formată exclusiv din cooperative agricole de grad II și reprezintă cel mai înalt grad de asociere economică modernă. Organizația este formată din 28 de cooperative la nivel național.
 
Roxana Drăghici