Tăierea pomilor exclusiv manual într-o livadă de 96 de hectare

​La 20 km de Ploiești, în județul Prahova se află una dintre cele mai mari livezi compacte de măr în sistem superintensiv din țară - Bau Frucht. La 1 aprilie plantația a ajuns la suprafața de 96 de hectare, din care puțin peste 10 hectare este o livadă de prun lucrată în sistem ecologic, preluată recent de proprietar. 

​Livada de lângă Ploiești are toate dotările necesare, de la sisteme de irigat la plasă antigrindină. La ele se adaugă depozitul cu atmosferă controlată, probabil cel mai mare din țară în care se păstrează mere, cu capacitate de peste 5.000 tone, și cu posibilitate de extindere până la 17.000 tone.
Soiurile regăsite în livadă sunt: Red Delicios, Golden, Geromine, Pinova, Gala două varietăți, Braeburn și Granny Smith. Toate acestea sunt îngrijite de doi tineri ingineri - Adrian Cătălin care a absolvit Horticultura în anul 2017 și colegul său.

Tăierile manuale și răririle chimice asigură calitatea fructelor
Inginerul de la Bau Frucht a ales ca tăierile pomilor din sezonul rece să le facă manual, cu o echipă de lucrători din zonă.
”Facem tăieri exclusiv manual, începem în 15 noiembrie și terminăm până în 15 martie. A fost și aceasta o provocare, dar am preferat să procedăm așa. Stăm cu oamenii în livadă, îi îndrumăm și-i urmărim. În timp au învățat specificul fiecărui soi și este o echipă formată de noi. Nu este mereu 100% perfect, dar la final recoltele sunt bune, iar noi ne bucurăm că oamenii au rămas aici”, spune Adrian Cătălin.
Suprafața mare i-ar putea determina să opteze pentru tăieri mecanizate, însă există riscul să fie afectate calitatea și calibrul fructelor, crede inginerul, ceea ce ar îngreuna apoi procesele de sortare. În plus este o tehnică delicată care trebuie bine controlată, și oricum necesită intervenția umană ulterior.
Introducerea tăierilor mecanizate la gardurile fructifere din livada superintensivă a fost luată în calcul, dar doar pe anumite parcele. Deocamdată rezultatele pe care le are cu echipa pe care și-a format-o sunt bune și calitatea producțiilor este uneori peste așteptări, chiar și în condiții mai puțin favorabile.
De exemplu, anul 2024 a fost un an de excepție la unele soiuri. Au recoltat circa 100 tone/ha de la varietăți precum Pinova sau Golden, ”un măr pentru fiecare român”, a spus șeful de fermă de la Bau Frucht.
Tăierile manuale sunt completate apoi de tratamente cu regulatori de creștere și răriri chimice, fără de care ”merele nu ar ajunge la dimensiunea dorită”, explică Adrian Cătălin, și la o uniformitate care să simplifice sortatul și păstrarea în depozit pe termen mai lung.

Căldura excesivă și dăunătorii
Deși livada este dotată cu sistem de irigare cu senzori și pomii primesc apă în cantitate optimă, seceta atmosferică rămâne în continuare una dintre marile provocări în plantații, la care se adaugă și înghețurile târzii cum a fost cazul anului 2025.
Aceștia sunt factori care au contribuit la intrarea în alternanță de rodire a unor soiuri, ceea ce a făcut ca anul trecut producția per total să fie mult redusă: ”Avem sursă de apă, irigam la norme optime, dar seceta atmosferică este foarte greu de gestionat. 2024 a fost un an cu secetă atmosferică severă. Am irigat 95 de zile, în continuu, dar plantele intrau în stres oricum la orele prânzului, exact în perioada de legare. Cred ca de aici a pornit alternanța la unele soiuri, plus înghețul de anul trecut. Față de anul 2024, în 2025 am obținut o treime. În condițiile unor veri secetoase, fără un sistem de udat bine pus la punct, riscul de pierdere a producției este foarte mare. De aceea, utilizarea tehnologiilor moderne de irigare prin picurare și a senzorilor de umiditate au devenit o necesitate”, explică Adrian Cătălin.
 
Aceste schimbări aduc după ele și modificări majore în comportamentul dăunătorilor sau intensitatea atacurilor.
Un pericol permanent în livada de mere este Cydia pomonella, la care anul trecut a fost nevoie de tratamente suplimentare deoarece a crescut nu doar numărul generațiilor pe an, ci cel mai derutant a fost faptul că generațiile s-au suprapus, astfel încât a devenit extrem de complicat de controlat acest dăunător problemă care ”a zburat aproape continuu”, spune inginerul.
De asemenea s-au intensificat atacurile de păduchi lânoși: ”Sunt modificări de biologie a dăunătorilor pe care nu le mai putem prevedea. Posibil și anul acesta să fie la fel, nu mai avem repere, chiar și când folosim capcane. Bolile sunt poate ceva mai ușor de prevenit, de controlat, dar pe lângă rapăn și făinare, alternarioza a devenit mai frecventă”, mai observă el.
 
Producție din livada de la Ploiești este valorificată doar în stare proaspătă, pe piața internă.
”Am investit și investim în continuare în tehnologie de calitate, dar mai ales în oameni, pe care este din ce în ce mai greu să-i găsești și să îi menții”, mai spune Adrian Cătălin, care se consideră norocos să lucreze într-o astfel de livadă și cu o echipă stabilă, formată din localnici. 

Roxana Drăghici