„Un lucru rămâne indiscutabil: că noi toți, dar absolut toți, trăim de pe urma trudei acestui țăran…“ L. Rebreanu – Răscoala În filatelie, tema vastă ce evocă viața satului românesc cuprinde nenumărate aspecte, fiecare dintre ele putând constitui tema unei colecții sau a unui exponat. Astfel, se poate pleca de la cultura plantelor de câmp, cu toate fazele lucrărilor agricole, legumicultură, viticultură, combaterea dăunătorilor, mecanizare, creșterea animalelor, până la obiceiuri și port popular, îndeletniciri și obiecte necesare în gospodăria proprie a săteanului, arhitectura caselor cu perioade, stiluri și zone geografice.
Dată fiind, pe de o parte, această diversitate și, pe de alta, bogăția materialului filatelic existent (timbre, plicuri și cărți poștale, ștampile etc.), colecții cu tema generică „Universul satului românesc“ sau „Agricultura“ nu mai sunt de conceput fără riscul de a aluneca în tratări generale, superficiale și neconvingătoare. În cele ce urmează voi prezenta succint doar un element al satului românesc – țăranul.
În procesul evoluției istorice a societății românești, țărănimea a ocupat și ocupă un loc important în viața socială, economică, politică și culturală a țării.
Omniprezent în întreaga activitate a satului românesc, țăranul și-a împletit dintotdeauna destinul cu acela al soției și fiilor lor, participând la toate momentele cruciale ale luptei maselor populare din țara noastră, pentru progres, dreptate socială și îndeplinirea idealurilor naționale.
Aprecierea, stima și dragostea de care se bucură în societatea noastră țărănimea sunt ilustrate de Poșta Română, prin numeroase mărci și întreguri poștale, plicuri prima zi a emisiunii și ștampile.
1. Țăranul prezent în principalele momente ale istoriei poporului român apare pe numeroase mărci poștale ce redau diferite aspecte:
– țărani daci în luptele pentru afirmarea independenței, în emisiunile Ziua mărcii poștale românești – 1978, 2050 ani de la crearea primului stat dac centralizat și independent – din anii 1978 și 1980, Fragmente din Columna lui Traian I și II – 2004;
– luptători care reprezentau majoritatea oastei în luptele de la Posada din emisiunea Aniversări-Comemorări – 1980, de la Vaslui, emisiunea 500 ani de la luptele lui Ștefan cel Mare – 1975, de la Călugăreni din emisiunea 375 ani de la prima unire politică a Țărilor Române sub Mihai Viteazul – 1975, sau de la Plevna, în emisiunea Centenarul Independenței de Stat a României – 1977.
Din rândul țăranilor s-au ridicat în cursul secolelor străluciți conducători. Astfel, Horea, Cloșca și Crișan apar pe mărcile poștale ale emisiunilor Martirii neamului – 1935, Figuri ardelene – 1943 și Pentru ardeleni – 1945.
Horea Ing. Ion MARIN mai apare pe marca având valoarea de 3 lei din emisiune Aniversări-Comemorări – 1980 și pe întregurile poștale cod 0115/1980 și 073/1984, Cloșca pe întregul poștal cod 074/1984 și Crișan pe marca având valoarea de 1,50 lei din emisiunea Aniversări-Comemorări – 1984 și pe întregul poștal cod 072/1984. Figurile acestor martiri sunt reproduse și pe numeroase ștampile ocazionale.
De asemenea, figuri de țărani luptători sunt reliefați pe mărcile poștale ale emisiunii 520 de ani de la Răscoala de la Bobîlna – 1957, iar chipul lui Avram Iancu, tribunul țărănimii, purtând căciulă și cojoc cu frumoase motive populare, este reprodus de Poșta Română pe mărcile poștale de 3 lei din emisiunea 10 ani de la Unirea Transilvaniei – 1929, 1,20 lei din emisiunea 120 ani de la revoluția din 1848 – apărută în anul 1968, de 1,10 lei din emisiunea Aniversări – 1974.
Simbolul revoluției de la 1848 ales de pictorul C.D. Rosenthal pentru tabloul România revoluționară îl reprezintă o țărancă într-un frumos costum național, reprodusă pe două dintre mărcile emisiunii Centenarul morții pictorului C.D. Rosenthal – 1951.
Răscoala țăranilor din 1907 – ultima mișcare socială de amploare a țărănimii din Europa – a izbucnit în județul Botoșani, la Flămânzi, denumire ce întruchipa atunci toate privațiunile și suferințele țărănimii. Unda de șoc a revoltei cuprinde în scurt timp toată Moldova, apoi Muntenia și Oltenia. Tabloul 1907 de Octav Băncilă, ce redă figura sugestivă a țăranului ce aleargă cu capul descoperit și desculț, este reprodus în anul 1952 în emisiunea Centenarul nașterii lui I.L. Caragiale, pe mărcile de 20 bani, supratipar pe 11 lei și de 55 bani, mărci ce înfățișează coperta lucrării 1907 – din primăvară până-n toamnă. Câteva note. În 1957, la 50 de ani, și 1967, la 60 de ani de la răscoală, Poșta Română emite câte o marcă poștală ce reproduce același tablou.
De asemenea, prin imaginea a doi țărani, unul român și celălalt bulgar, este simbolizată prietenia româno-bulgară în emisiunea cu același nume din anul 1948.
În ziua de 1 Decembrie 1918, la apelul Consiliului Național Român din Blaj, zeci de mii de țărani în costume de sărbătoare s-au adunat la Marea Adunare Națională din Bălgradul lui Mihai Viteazul. Un aspect al acestei manifestații este reprezentat pe marca poștală de 1,75 lei din emisiunea Semicentenarul Unirii Transilvaniei cu România – 1968 și 55 bani din emisiunea Aniversarea a 60 de ani de la formarea statului național unitar român – 1978. Acestea au fost numai câteva momente din istoria poporului nostru reflectate în filatelie și prin prezența țăranului.
2. Țăranul român purtător al tradițiilor strămoșești poate fi analizat din punct de vedere filatelic, de la ocupațiile de căpetenie – lucratul pământului, păstoritul, torsul și țesutul din lungile nopți de iarnă, până la frumoasele costume populare pe care le îmbracă în zilele de sărbătoare.
Semănatul, o altă lucrare agricolă însemnată, este reprezentat pe mărcile poștale cu valorile de 100+900 lei din emisiunea Reforma agrară – 1946 și 10+100 lei din emisiunea Tineretul progresist din același an. Figuri de țărani mai apar pe mărcile cu valorile de 10+10 lei din emisiunea Ziua muncii – 1948, 3 lei din emisiunea Reproduceri de artă contemporană românească – 1983 etc.
Odihna țăranului în mijlocul câmpului sau la umbra unui pom este redată pe mai multe mărci poștale, ce reproduc în special opere de artă ale unor cunoscuți pictori ce au surprins acest moment. Aș aminti tablourile Cosași odihnindu-se, de Camil Ressu, redat pe marca poștală cu valoarea de 20 bani din emisiunea Reproduceri de artă din Galeria Națională – 1966, Odihnă la câmp, de Corneliu Baba, redat pe marca de 4 lei din emisiunea Reproduceri de artă contemporană – 1983 și Prânzul secerătorilor, de Ștefan Popescu, a femeilor din România – 1946, și de 5 lei din emisiunea Balcanfila ’91, redat pe colița emisiunii Munca – 1973.
Strânsul recoltei, o altă lucrare agricolă, este înfățișat pe mărcile poștale cu valorile de 140+360 lei din emisiunea Federația democratică printr-o țărancă cu un snop de grâu sau de o țărancă la recoltat pe valoarea de 2000+2000 lei din emisiunea 1 Mai – Ziua muncii – 1947.
Același moment este redat pe întregurile poștale din emisiunile anilor 1958 și 1960 cu tema „Agricultura“.
Transportul recoltei, în cazul de față un car cu snopi de grâu tras de doi boi alături de care merge un țăran, ni se prezintă în emisiunea Reforma agrară, 1946, prin valoarea de 200+800 lei și pe numeroase reproduceri dintre tablourile pictorului Nicolae Grigorescu.
După cum s-a văzut, în filatelie au fost redate toate fazele muncii țăranului în câmp.
Alături de limbă, obiceiuri și tradiții, costumul popular constituie o emblemă de recunoaștere, o marcă a identității etnice și totodată un document cu certă valoare istorică și artistică. Asemănarea costumului popular de astăzi cu cel purtat cu generații în urmă de strămoșii daci reprezentați pe monumentele antichității clasice, printre cele mai vestite fiind Columna lui Traian de la Roma și Trophaeum Traiani de la Adamclisi, în Dobrogea, dovedește persistența milenară a unor piese de port, care, într-o formă evoluată, apar și în zilele noastre.
Zonele etnografice sunt diferite de regiunile istorice ori împărțirea administrativă pe județe. Foarte divers, costumul zonelor etnografice cuprinse în provinciile istorice românești – Maramureș, Bucovina, Moldova, Basarabia, Dobrogea, Muntenia, Oltenia, Banat, Crișana, ce înconjoară de jur împrejur inima țării, Transilvania – se prezintă unitar și inconfundabil cu veșmântul etniilor vecine sau conlocuitoare.
Costumele populare sunt încă purtate în multe sate românești, mai ales de sărbători. Modelele de broderie au o anumită semnificație, ce diferă de la o zonă la alta. În unele regiuni ale țării se respectă cu strictețe combinațiile de culori impuse de tradiție.
Frumusețea costumului popular pe care-l îmbracă țăranul în zilele de sărbătoare nu a scăpat atenției emisiunilor de mărci poștale românești. Astfel, tablourile Munteancă și Muntean ale lui Gheorghe Tătărăscu sunt reproduse pe mărcile poștale de 40 bani și 55 bani din emisiunea Reproduceri de artă – 1980, Argeșeanca de Szatmary este reprodus în emisiunea Balcanfila III – 1971, iar femeia româncă pe colița emisiunii „Expoziția națională filatelică 2.050 de ani de la crearea primului stat dac centralizat și independent sub conducerea lui Burebista“.
Marca poștală românească a reprodus costumația populară a bărbaților și femeilor din aproape toate zonele etnografice ale țării, în numeroase emisiuni dedicate exclusiv acestei teme. Costume naționale – 1936, care prezintă portul popular din Oltenia, Banat, Săliște, Hațeg, Gorj, Neamț și Bucovina; Artă populară românească – 1953, prezintă costume din Apuseni și Muscel; Costume populare – 1958 – Romanați, Maramureș, Sibiu, Vlașca, Severin, Moldova de nord; Costume naționale – 1968 – Nemț, Hunedoara, Brașov; Costume naționale – 1969 – Dolj, Argeș, Timiș; Costume naționale – 1973 – Suceava, Harghita, Gorj; Costume naționale – 1979 – Maramureș, Vrancea Pădureni; Costume populare românești – 1985 – Vâlcea, Muscel, Bistrița-Năsăud, Vrancea; Costume populare românești – 1987.
Așa cum arătam la început, materialul filatelic pentru ilustrarea acestei tematici este vast. Am încercat să surprind numai câteva aspecte ale vieții țăranului român, de pe truda căruia trăim cu toții, așa cum spunea un personaj al romanului Răscoala de Liviu Rebreanu.
Victor Vătămanu
