Varza este o plantă bienală, alogamă, originară din bazinul Mării Mediterane, unde poate fi întâlnită în stare sălbatică (Brassica oleracea var. silvestris). Varza albă de căpățână a fost cultivată cu multe secole înaintea erei noastre de către chinezi, egipteni și greci. Secolul al XI-lea a marcat introducerea și răspândirea ei în Europa, mai întâi în țările din vestul continentului, iar un secol mai târziu în cele din est, unde în prezent se cultivă pe o suprafață de 37.000 de hectare, cu o producție medie de 23 t/ha.
Dr. biolog Florea Burnichi,
Importanța verzei din punct de vedere alimentar, terapeutic și economic
Valoarea alimentară a verzei proaspete, conservate sau prelucrate industrial este dată de conținutul ridicat de hidrați de carbon, săruri minerale și vitamine utilizate aproape integral și foarte utile organismului uman. Astfel, frunzele de varză conțin: glucide solubile 3,4-6,3%, protide 1,2-1,5%, lipide 0,1-02%, apă 91-93%, substanțe minerale 0,37-0,80%, precum și o gamă largă de vitamine: B1, B2, B6, C, E, dar și acid folic, acid pantotenic. Varza are un efect terapeutic important în tratamentul plăgilor, furunculozei și ulcerului stomacal. Sucul de varză proaspăt conține un factor antiulceros denumit vitamina U.
Sub aspect economic, cultura verzei își justifică rentabilitatea prin realizarea de venituri substanțiale și prin utilizarea terenului cu un grad de intensivitate maximă, prin cultivarea ei în culturi anticipate sau asociate.
Caractere botanice
Rădăcina este bine dezvoltată și cu multe ramificații. Ea poate pătrunde până la 40-50 cm adâncime în sol. Tulpina este scurtă în primul an de cultură – 5-20 cm, iar tulpina floriferă apare în al doilea an și are o înălțime de 90-150 cm. Frunzele, prin modul lor de creștere, participă la formarea căpățânii. Florile sunt galbene, pe tipul 4, iar fructul este o silicvă cu 10-15 semințe mici, sferice, maronii.
Exigențe ecologice ale verzei
În privința solului, pretențiile sunt ridicate. Varza preferă soluri fertile, cu reacție neutră, lutoase sau aluvionare.
Cele mai indicate terenuri sunt cele de platou, cu o mică pantă spre sud, și cele de luncă.
În privința elementelor nutritive, varza răspunde bine la îngrășarea cu gunoi de grajd (30-40 tone/ha) administrat o dată cu lucrările de toamnă ale solului pe terenurile cu conținut scăzut de humus. Reacționează, de asemenea, bine la aplicarea îngrășămintelor minerale, în special cu azot (3-3,8 kg/tonă produs comercial), care se aplică parțial cu lucrările anterioare plantatului, iar restul în cursul perioadei de vegetație. Excesul de azot are ca efect crăparea căpățânii de varză. Pe terenurile ușoare se pot aplica îngrășăminte cu bor – 15-25 kg/ha. Perioadele critice ale nutriției la varză apar atunci când plantele au 6-8 frunze, la începutul formării căpățânii, și în perioada creșterii intense a acesteia.
SCDL Buzău
Cele mai bune plante premergătoare pentru cultura de varză sunt cerealele, leguminoasele și cucurbitaceele.
Soiuri/hibrizi de varză timpurie
În vederea eșalonării producției de varză proaspătă, se remandă utilizarea de soiuri și hibrizi de varză timpurie cu o perioadă de vegetație de 60-90 zile, la care plantarea se execută primăvara devreme, mai exact în luna martie. Soiurile și hibrizii de varză de vară au o perioadă de vegetație de 110-135 de zile și se plantează la sfârșitul lunii aprilie-începutul lunii mai. La soiurile/hibrizii timpurii ai verzei de toamnă perioada de vegetație este de 140-175 zile și se recomandă ca plantarea să se realizeze în perioada 25 iunie-10 iulie. Principalele soiuri/hibrizi cultivați în țara noastră: Tucana F1, Flavius F1, Timpurie de Vidra, Admiral, Almanac F1, Altess D1, Sir F1, Erma F1, Guardian F1, Timpurie de Amarandia.
Soiuri/hibrizi de varză timpurie testați în cultură de SCDL Buzău
Acești hibrizi asigură o productivitate foarte mare, de peste 40 tone/hectar, iar greutatea căpățânii este de peste 1 kg.
–Hibrizi foarte timpurii
Alpha 3011 F1 are o perioadă de vegetație de 65-70 de zile, rozeta de frunze este mare, căpățânile sunt rotunde, foarte îndesate, de o calitate deosebită.
Musheteer F1 prezintă o perioadă de vegetație de 72 de zile, rozeta de frunze este medie, căpățânile sunt de calitate superioară, rotunde, ușor turtite.
Tucana F1 ajunge la maturitate în 65 de zile de la plantare, rozeta de frunze este mică, căpățâna are formă rotundă, culoare verde deschis, este foarte îndesată, cu o greutate medie de 1,350 kg și cu rezistență medie la crăpare. Se recomandă pentru consumul în stare proaspătă.
Jetma F1 ajunge la maturitate în 55-65 de zile, rozeta de frunze este mică, căpățânile sunt uniforme, rotunde, cu o greutate medie de 1,202 kg. Prezintă rezistență bună la crăpare și se recomandă pentru consumul în stare proaspătă.
–Hibrizi timpurii
Erma F1 ajunge la maturitate în 60-70 de zile de la plantare, rozeta de frunze este medie, căpățâna are formă rotundă și o greutate medie de 1,305 kg.
Adema F1 ajunge la maturitate în 65-75 zile de la plantare, prezintă un foliaj de culoare verde mai închis, căpățâna are formă rotundă și o greutate medie de 1,212 kg.
Pregătirea terenului
Pregătirea terenului pe care primăvara se înființează cultura de varză timpurie începe din toamnă, când se execută defrișarea culturii anterioare și transportul resturilor vegetale. Ulterior, se realizează mobilizarea solului în vederea efectuării nivelării de întreținere și fertilizarea de bază cu gunoi de grajd – 30-40 tone/ha, superfosfat – 350 kg/ha. Acestea se încorporează în sol la o adâncime de 28-30 cm. Terenul destinat acestei culturi rămâne în acest stadiu până primăvara.
În zonele sudice ale țării, unde condițiile de climă și sol permit plantarea mai de timpuriu, modelarea terenului se poate face și toamna. Cu 10-14 zile înainte de plantare se execută o fertilizare cu 250 kg/ha azotat de amoniu și 150 kg/ha sulfat de potasiu. Cu 4-6 zile înainte de plantare se erbicidează cu Stomp – 5 litri/ha. Terenul se biloneză în straturi înălțate cu lățimea de 70 cm.
Producerea răsadurilor de varză
Răsadul destinat acestei culturi se produce în răsădnițe sau sere înmulțitor.
Semănatul se efectuează în intervalul 10 ianuarie-5 februarie, în pat nutritiv, alcătuit din: pământ de țelină – 25%, mraniță – 50% și nisip – 25%. Pentru producerea răsadului necesar unui hectar de cultură este nevoie 300-350 de grame de semințe. Este necesară o suprafață de 30 mp pentru semănat.
Repicatul se face în cuburi nutritive cu latura de 5 cm, formate din următorul amestec: pământ de țelină – 30%, mraniță – 30%, turbă – 30% și nisip – 10%, când răsadul are două frunze adevărate.
Colectivul de cercetare de la SCDL Buzău a găsit, în urma experimentărilor efectuate, o soluție tehnologică perfecționată care constă în producerea răsadului prin utilizarea unui spațiu neîncălzit, cu o dublă protecție cu folie de polietilenă în perioada repicat-plantat. Această metodă are avantaje tehnologice și economice evidente. În tehnologia clasică de producere a răsadurilor de varză, se execută semănatul manual în pat nutritiv, urmat de repicarea în cuburi nutritive cu latura de 5 cm. Dezavantajul acestei tehnici constă în utilizarea unui spațiu încălzit pe toată perioada producerii răsadului.
Lucrările aplicate în cadrul variantei tehnologice perfecționate la SCDL Buzău
Dezinfectarea scheletului serei se realizează în prima decadă a lunii ianuarie, cu produsele: Captadin 150 g, Apollo 100 ml, Pirynex 50 g. Ulterior, se realizează compartimentarea serei, fiind necesară o cantitate de 30 de kg de folie pentru o suprafață de 100 mp, de pe care se obțin 34.000 de fire de răsad.
În perioada 10-15 ianuarie, se realizează amestecul de pământ necesar suprafeței de 100 mp: 0,5 mc mraniță, 0,5 mc turbă, 0,5 mc pământ și 0,2 mc nisip.
Semănatul îm cadrul acestei tehnologii se realizează la începutul lunii februarie și se utilizează o cantitate de 136 grame de sămânță. La jumătatea lunii februarie se aplică tratamente fitosanitare cu Previcur 0,15 – 15 ml și Topsin 0,1 – 10 grame. Următoarele lucrări care se execută sunt repicatul și îngrijirea răsadului.
La începutul lunii martie se realizează tratamente fitosanitare cu Previcur 0,2 – 20 ml, Topsin 0,1 – 10 grame, precum și prima fertilizare fazială. Pe data de 18 martie se aplică a doua fertilizare cu Ferticare II 0,1 – 10 grame, iar pe 27 martie urmează ultima fertilizare cu Ferticare III 0,2, precum și tratamente fitosanitare cu Previcur 0,2, Topsin 0,1.
Nicoleta Burtan
