Zonarea culturii și a soiurilor
Având cerințe modeste față de temperatură și umiditate, mazărea pentru boabe găsește condiții favorabile în numeroase zone din țara noastră.
Condițiile naturale cele mai bune pentru această plantă sunt întâlnite în Câmpia de Vest, unde regimul pluviometric este mai bine repartizat, iar temperatura medie în perioada fructificării mazării se situează în jurul a 20°C. Condiții favorabile de vegetație pentru mazăre se întâlnesc și în sudul Câmpiei Române, în Câmpia Transilvaniei și a Crișurilor și în nord-estul țării. Mazărea poate realiza producții ridicate de boabe, în toată zona solurilor cernoziomice din Bărăgan, Dobrogea și Moldova, cu toate că în această zonă climatul este mai secetos.
Aceste performanțe de producție ridicate realizate de mazăre în ultima zonă se explică prin faptul că, prin semănatul foarte timpuriu, această plantă vegetează la temperaturi mai scăzute în primele faze, folosind foarte bine rezerva de apă acumulată în sol în perioada rece a anului. În prezent, în România se cultivă următoarele soiuri: Corina, Dora, Marina, Vedea, Rodil și Alina, din care se produce sămânță în rețeaua de stațiuni aparținând INCDA Fundulea.
Amplasarea culturii
Pentru cultura mazării se recomandă organizarea unor amplasamente de 3-5 ani, în care mazărea urmează după cereale păioase, precum și după porumb, sfeclă de zahăr, floarea-soarelui, în măsura în care, după recoltarea acestor culturi, se poate realiza o bună pregătire a terenului până la venirea perioadei reci a anului. Nu se recomandă ca premergătoare culturile de leguminoase. Deoarece favorizează înmulțirea unor boli și dăunători specifici, mazărea poate reveni pe același teren după minimum 2-3 ani. Fiind o cultură amelioratoare a fertilității solului și a însușirilor fizice ale acestuia, mazărea este, la rândul ei, o premergătoare excelentă pentru majoritatea culturilor și îndeosebi pentru cerealele păioase de toamnă.
Aplicarea îngrășămintelor
Mazărea reacționează bine și foarte bine la aplicarea îngrășămintelor fosfatice, în special în anii secetoși, unde fosforul din rezervele solului este mai putin accesibil plantelor din cauza insuficienței apei.
Reacția evidentă a mazării față de îngrășămintele cu fosfor de datorează în primul rând îmbunătățirii condițiilor de viață ale bacteriilor fixatoare de azot. Se recomandă administrarea unor doze de fosfor moderate, în funcție de conținutul solului în fosfor ușor mobil.
Îngrășămintele cu fosfor (simple sau complexe) se vor aplica sub arătură sau la lucrările de pregătire a patului germinativ pentru semănat.
Fertilizarea cu azot
Mazărea reactionează slab la aplicarea îngrășămintelor cu azot, întrucât prin bacteriile fixatoare de azot sau prin rezervele găsite în sol se satisfac în întregime toate cerințele plantei pentru acest element. Se recomandă administrarea unor doze mici, de până la 90-180 kg de azot de substanță comercială la hectar pe solurile mai fertile și 200-250 kg de azot substanță comercială la hectar pe solurile mai sărace, pentru a asigura creșterea plantelor în primăverile umede și reci, când activitatea bacteriilor fixatoare de azot este redusă.
Aplicarea unor doze mai mari de azot la mazăre pot deveni dăunătoare. După premergătoare fertilizate cu gunoi de grajd sau îngrășăminte cu azot în doze mari, se poate renunța la fertilizarea cu azot a culturii de mazăre. Îngrășămintele cu azot se aplică primăvara, la ultima lucrare de pregătire a patului germinativ pentru semănat. Pentru reușita culturii de mazăre pe solurile acide, se vor aplica amendamente calcaroase sub arătură, în doze de 4-6 t/ha. Tratarea semințelor cu biopreparatul „Nitragin Forte” se execută în ziua semănatului, folosind patru flacoane de Nitragin mazăre pentru cantitatea de sămânță necesară la un hectar, respectând instrucțiunile care însoțesc preparatul respectiv. Este interzisă expunerea semințelor tratate acțiunii directe a razelor solare.
Lucrările solului
Arătura de bază, executată la adâncimea de 22-25 cm cu plugul în agregat cu grapa stelată, trebuie să fie de bună calitate și să asigure încorporarea în sol a resturilor vegetale.
În vederea reducerii numărului de lucrări în primăvară, care duc la tasarea terenului și la importante pierderi de apă în sol, se recomandă ca arătura să fie lucrată cu grapa cu discuri până la apariția sezonului rece.
Nivelarea terenului este necesară atât pentru efectuarea în condiții optime a semănatului, cât și pentru a asigura efectuarea recoltării mecanice a culturii.
Nivelarea se face după recoltarea culturii premergătoare, pe teren uscat, prin afânarea terenului cu grapa cu discuri și 1-2 lucrări cu nivelatorul.
Pregătirea patului germinativ se efectuează primăvara, cât mai devreme, printr-o singură lucrare cu combinatorul, în cazul discuirii din toamnă a arăturii, care să asigure o bună afânare a solului pe adâncimea de 8 cm.
De calitatea acestei lucrări depinde în mare măsură realizarea unei culturi de mazăre bine încheiată, uniform răsărită și cu o densitate a plantelor corespunzătoare normelor stabilite.
Dacă este necesar, această lucrare poate fi precedată, de la caz la caz, de o grăpare sau, pe terenurile nediscuite din toamnă, de o lucrare cu grapa cu discuri.
Sămânța și semănatul
Epoca de semănat. Mazărea se seamănă primăvara cât mai devreme, lucrarea putând începe chiar la temperatura de 1-2 grade Celsius, determinată în sol la adâncimea de semănat, cu condiția ca umiditatea solului să nu fie excesivă și să permită o pregătire de bună calitate a patului germinativ.
Densitatea la semănat se calculează în funcție de germinația semințelor și de pierderile de plante care au loc în timpul vegetației, astfel încât să se asigure la recoltare o densitatea de 100 plante/mp la soiurile cu talie înaltă și mijlocie (cum este cazul soiurilor pentru boabe cultivate în prezent în țara noastră) și de 120 plante/mp la soiurile cu talie mică. Pentru acestea se calculează la semănat 110-120 boabe germinabile/mp la soiurile cu talie înaltă sau mijlocie și de 130-140 boabe germinabile/mp la soiurile cu talie mică.
Adâncimea de semănat este de 5-6 cm, în funcție de umiditatea și de textura solului.
Se va urmări să nu rămână semințe neacoperite, iar adâncimea de încorporare în sol să fie cât mai uniformă, pentru a nu se produce eșalonări la răsărirea plantelor. Distanța între rânduri este de 12,5 cm, realizabilă cu semănătorile pentru cerealele păioase.
Lucrările de întreținere a culturii
Combaterea bolilor. Principalele boli ale culturii de mazăre pentru boabe pentru care trebuiesc aplicate lucrări de protecție sunt antracnoza și putrezirea semințelor.
În vederea prevenirii atacului de fuzarioză, se recomandă tratamentul seminței cu Tiramet 60 PTS 4 kg/t sau Mancoben 4 kg/t sămânță. Împotriva agenților Pytium spp. (căderea plantelor) și Ascochita spp. (antracnoză) sunt avizate produsele: Apron 225 FS, 4 l/t și Beret MLX 360 FS, în doză de 1,25 l/t. La atacuri puternice de antracnoză se recomandă stropirea plantelor cu: Topsin M 70, 0,1% ; Fundazol, 0,1% și Dithane M 45, 0,2%. Alte măsuri de reducere a atacului de antracnoză sunt: distrugerea resturilor vegetale prin arături adânci; rotația de 3-4 ani; cultivarea de soiuri rezistente.
Combaterea dăunătorilor. Se efectuează la semnalarea atacului pentru păduchele verde al mazării (Acyrthosiphon pisum Harr.), la apariția larvelor tinere pentru speciile de buhă (Mamastra sp., Agrotis sp.), iar pentru gărgărița mazării (Bruchus pisorum) când 3-5% din plante au înflorit, la apariția larvelor de vârsta I și II pentru molia păstăilor de mazăre (Lespeyresia nigricana), cu unul dintre produsele: Sinoratox 35 CE, 2 l/ha; Fastac 10 CE, 0,150 l/ha; Sumithion 50 CE, 1 l/ha;
Carbetox 35 CE, 1,5 l/ha; Diazol 60 CE, 0,1 % Ecalux, 01,%. Pentru combaterea gărgăriței (Bruchus pisorum) se efectuează și tratamentul de depozit, imediat după recoltare, prin gazare, timp de 48 de ore, cu sulfură de carbon în doză de 1-1,5 kg/t sau cu pastile de Phostoxin, Delicia – 30 g/t, în spațiu bine închis, 45-60 g/t în spațiu mai puțin corespunzător. Combaterea buruienilor. Din cauza semănatului în prima epocă, caracterizată în majoritatea cazurilor de temperaturi scăzute, culturile de mazăre pentru boabe sunt infestate cu specii de buruieni dicotiledonate, dominante fiind: Sinapis arvensis, Taphanus raphanistrum, Cirsiun arvense, Danchus [.a. Speciile de buruieni monocotiledonate, ca Setariaspp., Echinochloa crus-galli, apar mai târziu, combaterea lor putând deveni o problemă numai în culturile de mazăre la care nu s-a realizat o densitate normală a plantelor.
Pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale și perene, se va folosi postemegent unul dintre produsele: Dicotex, 2,0-2,5 l/ha; Pivot, 0,75 l/ha; Butoxone, 2,0-2,5 l/ha; Basagran, 2-3 l/ha. Tratamentul cu aceste erbicide se face după răsăritul mazării (postemergent), când plantele de mazăre au 8-10 cm înălțime, iar buruienile dicotiledonate se găsesc în faza de rozetă (2-4 frunze).
Este absolut necesar ca după tratamentul cu erbicidul Pivot să se respecte, în cadrul rotației culturilor, perioada de pauză pentru semănatul culturilor sensibile. În situația infestării puternice (>50%) cu buruieni monocotiledonate anuale și perene (Sorghum halepense din rizomi), se pot aplica tratamente cu erbicide selective pentru mazăre, în faza mică de dezvoltare a buruienilor (înainte de faza de înfrățire a speciilor monocotiledonate anuale și 15-25 cm pentru specia Sorghum halepense din rizomi), utilizându-se următoarele erbicide: Fusilade forte (1,0-1,3 l/ha), Targa Super (1,5-1,75 l/ha), Gallant Super (1,5 l/ha), Furore Super (2,5-3,0 l/ha), Select Super (1,5-2,0 l/ha), Pantera (1,5-1,7 l/ha), Leopard (1,5-1,75 l/ha), Agil (1,0 l/ha), doze reduse cu 50% pentru speciile monocotiledonate anuale.
Pe suprafețe cultivate cu mazăre care prezintă numai infestare cu buruieni anuale mono- și dicotiledonate sensibile (Setaria, Echinochloa, Amaranthus, Hibiscus, Chenopodium), se pot aplica imediat după semănat erbicidele: Gesagard, Prometex (3-5 l/ha), în funcție de conținutul în humus al solului, singure sau în asociație cu un gramicid (Mecloran 48, 6 l/ha, Dual Gold 960, 1,0-1,5 l/ha).
Recoltarea
Momentul începerii recoltării la culturile pentru consum se stabilește când circa 75% din păstăi au ajuns la maturitate. Se evită recoltarea pe timp de arșiță, pentru a nu se produce mari pierderi de boabe prin scuturare.
Recoltarea mecanică a mazării pentru boabe se efectuează cu mașini/combine speciale de recoltat, sau cu ajutorul utilajului MRM – 2,2 M, prin care plantele detașate de sol rămân pe teren în brazde continue, până la uscarea completă.
Treieratul se face din brazde, utilizând combinele echipate cu ridicător-adunător, urmărindu-se reglarea corectă a acestora pentru a limita procentul de boabe sparte. Reglajul fiecărei combine trebuie verificat și, dacă este cazul, corectat de 2-3 ori pe zi, întrucât procentul de boabe sparte crește pe măsură ce arșița se accentuează în cursul zilei și pe măsură ce umiditatea boabelor scade.
O dată cu introducerea de noi soiuri de mazăre pentru boabe cu port erect, rezistentă la cădere, inclusiv în faza de maturitate deplină a plantelor, sunt posibile recoltarea și treieratul într-o singură fază, cu combina, direct din lan.
Victor Vătămanu
