Tehnologii noi și digitalizare în pomicultură

​Stațiunea Pomicolă Băneasa a organizat la mijlocul lunii iunie conferința internațională „Parteneriat pentru Cercetare și Inovare în Pomicultură”, în care companii private românești și străine, reprezentanți ai mediului academic din țară și oficiali ai unor ministere au vorbit despre tehnologie, investiții și educație în sectorul horticol.

​„Toate provocările cu care ne confruntăm necesită tehnologii noi, cercetare și inovare, iar Stațiunile trebuie să devină centre și promotori ale acestor tehnologii care să fie transferate către fermieri. Cercetarea trebuie să fie orientată către fermă și să fie aplicată. Este ceea ce facem acum și ne propunem să continuăm la SCDP Băneasa”, a spus Viorel Oltenacu, directorul stațiunii, în deschiderea evenimentului. De altfel, susținerea cercetării românești, și nu doar a celei agricole, a fost unul dintre subiectele principale ale dezbaterilor, afirmate de Ioan Jelev, președintele ASAS, de fostul ministru al Agriculturii Petre Daea.
Carmen Burtea, președinte Comitetul Sectorial pentru Agricultură, Piscicultură și Pescuit din România, care a arătat că ”toate noile tehnologii au nevoie de oameni calificați, nu doar de simpli ingineri horticoli”.
”Cei care văd în cercetare o povară, să se abțină. Este păgubos pentru toți și mai ales pentru viitorul țării. Să militați pentru viitorul cercetării, trebuie făcut orice efort, fizic și financiar pentru cercetare”, a fost unul dintre îndemnurile lui Petre Daea.

Panourile fotovoltaice pentru horticultură – o nouă tehnologie în domeniul PV
Dacă până de curând se vorbea de panouri fotovoltaice (opace) și unde pot fi ele instalate pentru a nu ocupa suprafețe necesare altor activități, precum terenurile agricole, în sectorul horticol au apărut alte provocări: necesitatea luminii pentru coacerea/colorarea fructelor și protecția în fața razelor soarelui în același timp, dar a și a furtunilor, grindinei sau alte fenomene meteo extreme. În plus, intensificarea sectorului horticol înseamnă și consumuri mari de energie. Așa au apărut panourile fotovoltaice transparente.
Grecii de la Brite, reprezentați în conferință de CEO Nick Kanopoulos, au venit cu o soluție extrem de eficientă, nu doar datorită transparenței panoului, ci și altor calități incluse: capacitatea de a transforma lungimile de undă care de obicei nu sunt folosite de plantă în lumină bună pentru fotosinteză, datorită tehnologiei prin care pot absorbi razele UV dăunătoare plantelor. În funcție de organele țintă de care e nevoie (fructe sau frunze) se poate realiza absorbția unor anumite unde luminescente. Rezultatul- creșterea randamentului fotosintetic, al producției. Tehnologia AR (antireflect) crește gradul de transparență al panoului și este hidrofob – adică apa din precipitații nu stagnează pe suprafață, ci alunecă și poate fi colectată.
Alte avantaje discutate: ajută la reducerea amprentei de carbon, ceea ce poate fi un foarte bun instrument de marketing, la producțiile de seră de exemplu. Ajută la creșterea temperaturii de sub panouri pe timp de iarnă cu 2-3oC, în timp ce vara este mai joasă cu 2-3oC pe zona acoperită, precum și protejarea polenizatorilor, colectarea apei și folosirea la irigat.
Una dintre companiile românești care a integrat tehnologia adusă de firma grecească, plus alte tehnologii într-un Hortivoltaic Lab, o instalație completă montată la ferma stațiunii de la Moara Domnească este InterNet, condusă de Dragoș Ofrim. ”Noi promovăm ideea hibridă de sistem fotovoltaic cu elemente de stocare a energiei”, a explicat el, un alt avantaj al sistemului propus de echipa sa.
”Ceea ce ne propunem noi în etapa următoare este o nouă generație de panouri pe care le gândim pentru câmp deschis, o soluție mai ieftină, mai ușor de folosit în ferme deocamdată. Pentru sere este mai complicat, fiind și mai costisitoare. Investiția trebuie să fie eficientă pentru cultura de interes și producția vizată, recoltele obținute în acest spațiu vor avea calitate mai bună decât cele sub incidența directă a soarelui. Încercăm să venim cu metode de gestionare a apei, pentru că sistemul oferă mai multe date despre umiditate, evaporare, plus protecție termică, și alte elemente suplimentare pentru gestionarea resurselor”, a mai adăugat Dragoș Ofrim.
Unui astfel de sistem i se pot adăuga și alți senzori sau echipamente de colectare a datelor, fie despre mediu, fie despre plante. Syswin Solutions, unde Răzvan Ungurelu este general project manager, a adus pe piață soluția Sysagria - „Stații meteo inteligente și avertizare fitosanitară în pomicultură”, un sistem digital de monitorizare agro-pedo-climatic pentru supravegherea microclimatului din cultură, care are un modul de monitorizarea bolilor și dăunătorilor și un modul care monitorizează parametrii solului.
Din aceeași categorie – Jevgenijs Karklins, director vânzări Aranet, a prezentat „Sisteme inteligente de monitorizare climatică pentru optimizarea culturilor hortivoltaice și din spațiile protejate” prin utilizarea senzorilor multiparametru și analizarea datelor, soluții ce permit ajustarea rapidă a deciziilor privind irigarea, ventilația, și protecția culturilor. Un produs nou este un Senzorul de analiză a spectrului de lumină, care analizează nu doar câtă lumină primesc plantele, ci și în ce spectru, ce compoziție are lumina care ajunge la ele.
”Se pretează în primul rând pentru serele cu lumină artificială, dar și în câmp sau arii semiprotejate. În zonele /perioadele cu prea multă lumină este necesar să se blocheze anumite unde pentru că dau prea multă căldură sau lumină dăunătoare plantelor”, a arătat directorul de la Aranet.
O parte dintre aceste noi tehnologii sunt deja ”în lucru” în livada SCDP Băneasa, iar Damian Dragomir, dir. adj. științific, a vorbit despre primele rezultate concrete obținute, despre ce oportunități și perspective sunt în cultura arbuștilor fructiferi în sistem hortivoltaic, și nu numai. ”Aceste sisteme și energia produsă de ele într-o fermă sunt utilizate și în toate activitățile postrecoltare. Avem loturi de căpșun acoperite de PV semitransparente (în diferite grade). Rezultatele preliminare au demonstrat că temperatura în zona PV, umiditatea relativă, greutatea medie a fructelor au fost mai bune în cele cu transparență mai mare”, a explicat directorul științific. De aceea, cei de la stațiune doresc să pună bazele unui parteneriat cu firme din mai multe domenii, prin formarea unui HUB pentru cercetare și inovare, o platformă de transfer tehnologic către ferme - Horticultură 2.0.

​Drone și aplicații pentru tăieri virtuale la pomi
Despre „Tehnologii moderne de irigare pentru speciile pomicole și arbuști fructiferi: soluții inteligente și sisteme subterane” a vorbit Mihai Popa, de la Metzer, iar Mihai Costei reprezentant RomTech, a adus în atenție capcanele digitale, senzori și aplicații pentru monitorizarea dăunătorilor. O tehnologie necesară în plantațiile pomiviticole este și integrarea dronelor în monitorizarea și intervenția fitosanitară, pentru eficientizarea tratamentelor, extinderea cercetării pe parametri de zbor, aplicare variabilă de pesticide în pomicultură (adică pesticide aplicate țintit, mai rapid decât terestru, cu apă mai puțină), a explicat, Raul Gușeilă, reeprezentant RiagroDroneBox.
O aplicație interesantă atât pentru profesioniști, cât și pomicultori amatori au prezentat Thea Gherdan și Ștefan Alin de la ProonTech prin „Tehnologia tăierilor virtuale aplicată în pomicultură”.
Ei au creat o aplicație prin care au identificat tehnologia care se adresează gestionării și managementului în livezi și păduri, și alte activități costisitoare precum întreținerea și tăierile.
”Aplicația proon.ing este gândită pentru a reduce activitatea fizică, timpul de decizie privind identificarea ramurilor ce trebuie tăiate. Noi ne orientăm spre extinderea în teren a cunoștințelor, pentru a pregăti generațiile viitoare, nu neapărat a celor care știu deja aceste lucruri. Este o platformă în care vom adăuga funcții care să sprijine cu expertiză pomicultorii și să aplice în livada proprie.
Aplicația integrează și alte funcții legate de îngrijirea pomilor, stare fitosanitară, sănătate fiziologică a pomilor adică o asistență completă a fermierului. Totul este analizat din punct de vedere economic, și va fi completată cu soluții de biotehnologie”, a spus Ștefan Alin reprezentantul ProonTech.
 
Alte provocări în plantațiile cu sisteme PV
Cu toate avantajele prezentate, folosirea acestor panouri are un impact asupra plantelor și a (micro)faunei din ecosistemul respectiv. Faptul că pe o anumită suprafață se modifică unii parametri (temperatură, umiditate, ventilație etc) duce la modificări ale comportamentului unor specii de insecte, fungi, bacterii etc, sau chiar parametri din sol. Nu în ultimul rând calitatea nutritivă și aspectul produselor finale obținute se schimbă.
Toate acestea, ridică întrebări referitoare la protecția fitosanitară, scheme de tratamente, fertilizare, prezența polenizatorilor sau a prădătorilor naturali din combaterea biologică, tematică expusă de Mihaela Monica Dinu – șef Departament Bioresurse ICDPP prin „Integrarea strategiilor de protecție fitosanitară în culturile horticole în sistem hortivoltaic: provocări și direcții de cercetare aplicativă”.
Nastasia BELC, de la IBA a vorbit despre ”Rolul cercetării în domeniul alimentar în susținerea inovației hortivoltaice: perspective și direcții preliminare” în zona de știință a alimentelor, unde se poate analiza influența asupra nutrienților, aromelor, duratei de păstrare (la raft), precum și identificare și optimizarea potențialului unor produse, din toate punctele de vedere.
”Pentru noi hortivoltaic înseamnă inovare dublă: pentru alimente și pentru energie”, a punctat Nastasia BELC.
Steliana Rodino, director științific ICADR a adus în discuție necesitatea „Evaluării economice a soluțiilor inovatoare testate în pomicultură: rezultatele cercetării în parteneriat, ca sprijin pentru decizia fermierilor”.
Atelierele practice organizate în livada de la Moara Domnească au arătat cum s-au integrat aceste tehnologii și cum funcționează, în loturile experimentale și ce rezultate au cei de la Stațiune cu primele recolte de fructe. Ar fi fost de dorit ca mai mulți producători să ia parte la acest eveniment complex și cu foarte multe informații noi pentru pomicultură. 
 
Roxana Drăghici