Temerile fermierilor cresc, pe fondul scumpirilor la motorină și fertilizanți

Este primăvară și în câmp lucrările fitosanitare și de nutriție sunt în toi. Monitorizarea dăunătorilor și a bolilor reprezintă o prioritate pentru a preîntâmpina pierderile de producție. Se are în vedere intervenția preventivă pentru ținerea sub control a agenților de dăunare din culturile agricole. Totodată, este o perioadă în care se prelucrează terenul pentru înființarea culturilor de primăvară.

Inputurile, precum sămânța, produsele de protecție și fertilizanții, sunt achiziționate, însă costul acestora pune presiune pe bugetul fermierilor. Mai mult decât atât, creșterea accelerată a prețului carburantului, ca urmare a conflictului din Orientul Mijlociu, afectează competitivitatea afacerilor agricole.
În acest context, fermierii sunt îngrijorați și speră la intervenții din partea statului pentru a limita impactul negativ asupra activității lor.
 
Dan Hurduc, fermier în județul Vaslui și președinte al Clubului Fermierilor Români, afirmă că prețurile mari la motorină și îngrășămintele chimice pun presiune pe viabilitatea societăților agricole. Mai mult decât atât, prețurile de valorificare a producțiilor agricole nu reflectă costurile de producție din ce în ce mai mari.
În aceste condiții, mulți fermieri sunt nevoiți să ia măsuri drastice, ce pot influența cantitatea și calitatea recoltelor, pentru ca businessurile lor să poată supraviețui.
„În general, temerile fermierilor erau legate de costurile ridicate de producție, ce depășeau prețurile de valorificare, ceea ce punea presiune pe ei, însă noua problemă privitoare la creșterea prețurilor la combustibili a venit suplimentar.
Presiunea pe agricultori este foarte mare.
Prețurile la cereale, exceptând oleaginoasele, nu cresc în corelație directă cu prețurile la motorină. Așadar, impactul pe care îl resimțim este major. De aceea, așteptăm de la Guvernul României măsuri noi de sprijinire a agricultorilor, pe lângă suportarea accizei la motorină. Și de la Comisia Europeană sperăm să existe anumite intervenții. Instituția europeană deja a anunțat că lucrează la un set de propuneri pentru atenuarea prețului la motorină.
Ministerul Agriculturii a mai anunțat câteva direcții, dar pe noi ne interesează când le aprobă Ministerul Finanțelor.
Degeaba vorbim noi la agricultură, că s-a mai vorbit și înainte de credite cu dobânzi subvenționate și ele nu au mai fost finalizate. Pe noi ne interesează să avem programul finalizat și bugetat de Ministerul Finanțelor.
Dacă ne referim la îngrășăminte, piața a fost sub presiune de la acordul CBAM (Mecanismul de Ajustare la Frontieră pe Carbon), care până la urmă a fost suspendat.
Fermierii nu s-au aprovizionat în ideea că o să scadă prețurile după ce se suspendă acordul. Între timp a venit războiul din Iran și prețurile au explodat, în special la uree.
La ora actuală nu mai este fezabil să cumperi îngrășăminte, având în vedere costurile foarte mari. Piața internațională a petrolului și gazelor naturale se confruntă cu o presiune semnificativă, ce apasă pe costurile îngrășămintelor chimice.
Dacă nu știm cum evoluează prețurile la cereale, este impropriu să cumperi acum uree la prețul de 4.500 lei/tona și să vinzi grâul cu 0,75 bani/kg. Piața este foarte volatilă și pune presiune suplimentară din cauza prețurilor mari la combustibili și fertilizanți. Oricum, fermierii suportau până acum o diferență de preț, în sensul că piața grâului de la recoltare trebuia să crească, însă ea a scăzut. Prețurile nu mai reflectă nici costurile de depozitare și condiționare.
Într-un final, ce este mai dramatic pentru noi este că vindem la prețurile care erau în 2010 – 2012, iar costurile de producție au crescut de atunci cu 400 - 500%. Cea mai mare problemă este asimetria între costul inputurilor și prețurile de valorificare a produselor agricole.
Dacă reducem fertilizanții, pesticidele, tratamentele etc este clar că producția va avea de suferit, atât sub aspect cantitativ, cât și calitativ.
Aș putea aprecia o reducere chiar și de cca 20% dacă prețurile la inputuri nu se stabilizează la niște valori suportabile. Și dacă la îngrășăminte nu se vor stabiliza în curând, când fermierii trebuie să fertilizeze culturile, după aia deja este prea târziu.
Pe piață va veni recolta din emisfera sudică și volumele respective vor apăsa mai mult pe prețul cerealelor. Probabil prețurile la oleaginoase se vor racorda la prețul petrolului și vor înregistra o creștere, însă pe noi ne interesează mai mult prețul la grâu pentru că aici avem cele mai mari producții.
Noi apreciem că cel puțin 70% din fermieri au în intenție să lase lucrurile în voia lui Dumnezeu, adică doar să semene și apoi să nu mai facă nimic. Din păcate, condițiile actuale împing fermierii la acțiuni drastice.”
 
Ana Ioniță