Elena Mateescu, șef laborator Agrometeorologie, Administrația Națională de Meteorologie
Suntem în preajma sezonului cald și aceasta înseamnă că producătorii agricoli particulari doresc să știe care este starea rezervei de apă din sol, cunoscut fiind faptul că pot apărea perioade critice pentru culturile agricole.
La data de 30 mai, rezerva de umiditate în cultura grâului de toamnă, pe profilul de sol 0-100 cm, înregistrează valori satisfăcătoare și apropiate de optim în Maramureș și Transilvania, cea mai mare parte a Moldovei, Banatului și Crișanei, precum și local în nord-vestul Munteniei și al Olteniei. În restul teritoriului agricol, respectiv în Dobrogea, cea mai mare parte a Munteniei și Olteniei, vestul Banatului și al Crișanei, conținutul de umiditate prezintă valori scăzute și, local, chiar deosebit de scăzute în sudul Olteniei și nord-vestul Bărăganului, seceta pedologică fiind moderată și puternică. În culturile de porumb, pe adâncimea 0-20 cm, rezerva de apă este satisfăcătoare și apropiată de optim pe majoritatea suprafețelor agricole, cu excepția unor areale extinse din Dobrogea, sudul Olteniei, sud-vestul și centrul Munteniei, precum și în sud-estul Moldovei, unde seceta pedologică este moderată și izolat puternică.
Există pericolul real de instalare a fenomenului de secetă în anumite zone ale țării?
La această dată, așa cum menționam anterior, fenomenul de secetă pedologică moderată și local puternică este prezent, atât în culturile de toamnă, cât și în cele de primăvară, pe areale extinse din sud-estul și sudul țării. Pe fondul cerințelor maxime față de apă ale plantelor de grâu de toamnă aflate predominant în fazele de „buduf“, înspicare și înflorire și în condițiile absenței sau insuficienței precipitațiilor în următorul interval de timp, este posibil ca, îndeosebi în zonele de câmpie din sud-estul și sudul țării, să se accentueze deficitele de apă din sol. Totodată, și în culturile de porumb și floarea-soarelui aflate în fazele de înfrunzire (3-7 frunze), este posibil să se extindă suprafețele cu deficite de apă, în special în sud-estul și sudul țării. Se impune deci o atenție deosebită în aceste zone, completarea necesarului de apă prin aplicarea udărilor în vegetație devenind imperios necesară.
Cum apreciați starea fitosanitară a culturilor de toamnă în funcție de precipitațiile înregistrate până la sfârșitul lunii mai?
Starea de vegetație a culturilor de grâu de toamnă înființate în epoca optimă și pe terenurile cu o bună aprovizionare cu apă a solului se prezintă, per ansamblu, bună, iar în cele tardive, medie și slabă, în special pe suprafețele cu deficite de apă în sol. Local, în Dobrogea, Muntenia și Moldova se semnalează atac de rugină (Puccinia sp), septorioză (Septoria tritici) și făinare (Erysiphe graminis). La culturile de floarea-soarelui și porumb, uniformitatea și vigurozitatea plantelor sunt în general bune și medii, cu excepția zonelor unde se semnalează fenomenul de secetă pedologică, plantele având o vigurozitate medie și slabă. De asemenea, local se semnalează atac de rățișoara porumbului (Tanymecus dilaticollis). Se impune deci aplicarea tratamentelor fitosanitare, extinderea atacului putând crea probleme deosebite asupra evoluției vegetației și, implicit, scăderea potențialului biologic.
Care este prognoza pentru luna iunie, deoarece aceasta va influența direct vegetația culturilor semănate în primăvară?
În luna iunie, temperaturile medii lunare vor depăși în general valorile normale în cea mai mare parte a teritoriului, în zilele cele mai calde fiind posibile valori peste 35 de grade, în special în zonele de câmpie. Sub aspectul regimului pluviometric, cantitățile de precipitații vor fi în general normale, cu o tendință de deficit, îndeosebi în zonele sud-estice și sudice. În perioadele de instabilitate, se vor semnala averse de ploaie, însoțite de descărcări electrice și intensificări de scurtă durată ale vântului, cu aspect de vijelie. Izolat, vor fi condiții de producere a grindinei. Iată deci o alternanță de zile foarte călduroase cu intervale în care instabilitatea va putea fi mai accentuată, ploile torențiale însoțite de vijelie și grindină putând produce efecte mecanice asupra culturilor agricole cu masa vegetativă bine dezvoltată (culcarea lanurilor în vetre, perforarea și sfâșierea aparatului foliar, ruperea lăstarilor la vița-de-vie și căderea rodului).
În prima parte a lunii, grâul se va afla predominant în fazele de înspicare, înflorire, formarea și umplerea bobului, iar insuficiența apei în sol, însoțită de seceta atmosferică și temperaturile ridicate (arșițe/zile cu temperaturi maxime peste 32 grade pentru mai mult de 3-5 zile consecutive), creează un dezechilibru în circuitul apei în plantă, nivelul transpirației depășindu-l pe cel al absorbției, metabolismul plantei fiind astfel dereglat, între care și transportul substanțelor asimilate din frunze spre bob. Cu alte cuvinte, bobul se oprește din dezvoltare, pierde apa și se încrețește, apărând fenomenul de șiștăvire sau pălire a boabelor, în aceste condiții fiind posibilă diminuarea semnificativă a recoltelor. De altfel, este cunoscut faptul că în țara noastră șiștăvirea boabelor de grâu se produce frecvent în zonele de câmpie din sud, partea cea mai secetoasă, iar combaterea acestui fenomen se realizează, în primul rând, prin introducerea în cultură a soiurilor mai precoce, dar și prin respectarea epocii optime de semănat și aplicarea udărilor în vegetație. De asemenea, zilele călduroase și lipsite de precipitații de la sfârșitul perioadei de vegetație a grâului (începând din ultima decadă a lunii iunie) asigură maturarea boabelor în bune condiții, precum și organizarea și definitivarea lucrărilor de recoltare într-un timp relativ scurt, pentru evitarea pierderilor datorate scuturării sau încolțirii și, nu în ultimul rând, chiar alterarea în depozite, în cazul în care umiditatea bobului la recoltare este mai mare de 15%. Iată de ce monitorizarea atentă a stării de vegetație în această perioadă este deosebit de importantă, chiar hotărâtoare pentru atingerea potențialului biologic al genotipurilor cultivate.
Putem aprecia că în lunile de vară vom avea caniculă și nopți tropicale, urmate de alternanța perioadelor calde cu zile cu ploi, însoțite de fenomenul de vijelie?
Conform estimărilor de lungă durată, în vara 2008 regimul termic al aerului va fi în general mai ridicat decât în mod obișnuit, iar cantitățile de precipitații vor prezenta o tendință spre deficit, în special în zonele de câmpie. Se așteaptă atât zile caniculare, cu temperaturi maxime în aer de 35 de grade, însoțite de nopți tropicale (cu valori minime peste 20 de grade), cât și intervale în care instabilitatea va putea fi mai accentuată, respectiv zile cu ploi sub formă de aversă, dar și torențiale, însoțite de descărcări electrice și intensificări temporare ale vântului, cu aspect de vijelie, precum și condiții de producere a grindinei.
Revenim și dorim să precizați încă o dată rolul pe care îl pot avea irigațiile ce se pot aplica pe baza prognozelor agrometeorologice în viața plantelor cultivate.
Rolul irigațiilor este foarte bine cunoscut, pe baza cercetărilor efectuate de-a lungul timpului putând fi demonstrate sporurile de recoltă obținute comparativ cu variantele neirigate. Important este ca udările în vegetație să fie aplicate la timp și corelat cu cerințele plantelor pe tot parcursul vegetației, mai ales în zonele cele mai vulnerabile la seceta din sud-estul și sudul țării, unde frecvența anilor secetoși este din ce în ce mai ridicată, iar intensitatea deficitelor de apă, deosebit de accentuată. Sunt de amintit în acest sens cei mai recenți ani agricoli excesiv de secetoși, respectiv 2000-2001, 2001-2002, 2002-2003, 2006-2007. Iată că, din totalul de șapte ani parcurși din prima decadă a secolului actual, s-au semnalat deja patru ani în care suprafețe agricole extinse din țara noastră, și nu numai, au fost afectate sever de fenomenul de secetă. Cum va fi în următorii trei ani, câți au mai rămas din acest prim deceniu al mileniului III, vom evalua la sfârșitul fiecărui an. Știm însă cu siguranță faptul că în deceniile următoare implicațiile încălzirii globale în aprovizionarea cu apă, agricultură și biodiversitate vor fi semnificative și evidente.
Victor Vătămanu
