Tendințe globale și impactul digitalizării în agricultură

Digitalizarea agriculturii a devenit o prioritate pentru fermieri, guverne și investitori la nivel global, iar în 2024 acest proces continuă să revoluționeze modul în care este gestionată producția agricolă. Tehnologiile avansate precum dronele, inteligența artificială – AI și IoT sau soluțiile de monitorizare a solului, joacă un rol esențial în optimizarea resurselor, creșterea randamentului și reducerea impactului asupra mediului.
În România, o țară cu un sector agricol puternic dependent de climă, digitalizarea aduce noi oportunități pentru gestionarea eficientă a resurselor și creșterea productivității, în timp ce fermierii beneficiază tot mai mult de fondurile europene dedicate acestui proces.
La nivel mondial, digitalizarea în agricultură este susținută de o creștere a investițiilor în tehnologii de tip AgTech. În 2024, companiile dar și fermierii au acces la o gamă largă de soluții digitale, care includ: agricultura de precizie prin utilizarea senzorilor, dronelor și sateliților pentru monitorizarea stării culturilor și a solului permite fermierilor să obțină date precise despre sănătatea culturilor, nevoile de apă și nutrienți și prezența bolilor sau dăunătorilor. Această abordare ajută fermierii să optimizeze utilizarea resurselor și să reducă risipa; inteligența artificială (AI) și analiza datelor - utilizată în procesele de analiză a datelor pentru a prezice randamentul culturilor și pentru a identifica cele mai bune practici de cultivare. Algoritmii AI pot analiza informațiile meteorologice, tipul solului și datele istorice pentru a oferi fermierilor recomandări personalizate; automatizarea prin roboți agricoli – utilizați pentru plantare, recoltare și întreținerea culturilor, iar automatizarea acestor procese reduce costurile cu forța de muncă și minimizează impactul asupra mediului; blockchain și trasabilitatea alimentară - ce permite crearea unei trasabilități transparente în lanțul alimentar, oferind informații despre proveniența și calitatea produselor, sau Agricultura verticală și sisteme hidroponice - în zonele urbane și în regiunile unde pământul agricol este limitat, agricultura verticală și sistemele hidroponice sunt soluții digitale și tehnologice pentru a produce alimente mai aproape de consumatori, economisind resurse precum apă și energie.
Fermierii români au început să utilizeze sisteme de irigații inteligente și senzorii de sol pentru a reduce risipa de apă, esențială în regiunile frecvent afectate de secetă. În plus, dronele sunt utilizate pentru a monitoriza culturile și a identifica rapid eventuale probleme cauzate de dăunători sau boli. De asemenea, AI și analiza datelor sunt tot mai des utilizate pentru a anticipa rezultatele culturilor, oferindu-le fermierilor date utile pentru a lua decizii corecte privind activitățile agricole.
În România, adoptarea digitalizării întâmpină totuși câteva provocări. Accesul limitat la infrastructura digitală în zonele rurale și costurile inițiale ridicate reprezintă obstacole semnificative. Mulți fermieri, în special cei mici și mijlocii, necesită sprijin pentru a se familiariza cu noile tehnologii și pentru a accesa finanțarea necesară. Autoritățile și organizațiile agricole se concentrează pe oferirea de cursuri și sprijin tehnic, pentru a facilita tranziția către un sector agricol modern și digitalizat.
Pe măsură ce fermierii români adoptă noi tehnologii, digitalizarea agriculturii poate contribui la o agricultură mai sustenabilă, eficientă și rezilientă în fața schimbărilor climatice. Printr-o implementare susținută, sectorul agricol din România ar putea deveni un exemplu de succes în regiune, contribuind la securitatea alimentară și creșterea economică, într-un context climatic din ce în ce mai imprevizibil.
În concluzie, digitalizarea agriculturii în România și în lume nu doar modernizează sectorul agricol, ci și oferă soluții durabile pentru problemele economice și de mediu, asigurând o agricultură eficientă și adaptată schimbărilor climatice din secolul XXI.

​Simona Munteanu