Tendințele inovatoare și tehnologiile de vârf modelează viitorul agriculturii europene

Andrei Ciocoiu, Category Marketing Manager Seeds, România și Republica Moldova, Corteva Agriscience
Populația globală s-a dublat în ultimele cincizeci de ani și, potrivit Organizației Națiunilor Unite, se așteaptă să atingă 9,7 miliarde de oameni până în anul 2050. Această creștere, combinată cu efectele schimbărilor climatice și presiunea asupra resurselor naturale limitate, impune ca sistemele agricole să livreze productivitate mai mare, calitate îmbunătățită și eficiență crescută, reducând totodată amprenta asupra mediului. Inovația este elementul central pentru atingerea acestor obiective.

În ultimii ani, s-au înregistrat progrese semnificative în tehnologia agricolă, precum platformele digitale și inteligența artificială, care permit monitorizarea în timp real și utilizarea mai precisă a resurselor. În plus, practicile regenerative contribuie la sănătatea solului și la creșterea biodiversității, iar soluțiile biologice sprijină protecția culturilor și toleranța la stres. Pe lângă aceste evoluții, ameliorarea plantelor intră într-o nouă etapă prin aplicarea Noilor Tehnici Genomice (NGT).
NGT-urile, inclusiv tehnologia CRISPR-Cas, oferă un nivel fără precedent de precizie în ameliorarea plantelor. Spre deosebire de organismele modificate genetic, care se bazează pe introducerea unor gene străine, NGT-urile acționează în cadrul propriului ADN al plantei. Această abordare permite modificări țintite, care ar putea apărea în mod natural, dar sunt obținute mai rapid și cu o acuratețe mai mare. Tehnologia sprijină dezvoltarea unor varietăți mai rezistente la secetă, dăunători și boli, cu utilizare mai eficientă a apei și a nutrienților, precum și cu valoare nutrițională sporită. De asemenea, contribuie la reducerea alergenilor și a risipirii alimentare, prin prelungirea duratei de păstrare a produselor.
Pentru România, aceste beneficii devin din ce în ce mai relevante. În ultimii ani, țara s-a confruntat cu o tendință accentuată de ariditate, în special în lunile de vară. Potrivit Observatorului European al Secetei, peste 65% din suprafața României, inclusiv terenuri arabile și forestiere, au fost afectate de condiții de ariditate în anul 2024. În plus, specialiștii Administrației Naționale de Meteorologie au subliniat că anul 2025 a marcat încă un an agricol sever afectat de secetă, cu temperaturi record și variabilitate climatică extremă.
Aceste provocări evidențiază nevoia urgentă de soluții durabile care să ajute fermierii să se adapteze și să își mențină productivitatea, iar NGT-urile oferă o astfel de oportunitate. Prin dezvoltarea unor varietăți tolerante la secetă și rezistente la boli, aceste tehnici pot sprijini fermierii în obținerea unor producții mai stabile și mai constante, în condiții climatice tot mai imprevizibile.
Cristian Stoica, proprietar al fermei „La bunici”, membru al Consiliului Director al Forumului APPR și Președinte al Asociației Grânarii din județele de est ale României, a declarat: „Noile tehnici genomice de ameliorare reprezintă un salt uriaș în știință, cu potențialul de a conduce la cercetarea și dezvoltarea unor varietăți mai bine adaptate condițiilor tot mai dificile cu care se confruntă agricultura de astăzi. Integrarea lor în practicile curente ne-ar putea ajuta să devenim mai competitivi – noi, fermierii din Uniunea Europeană – pentru a ne putea continua activitatea, a produce pentru consumatorii europeni și a nu pierde competiția cu fermierii de pe alte continente.”
Colaborarea între fermieri, cercetători, factori de decizie și furnizori de tehnologie este esențială pentru valorificarea deplină a potențialului acestor inovații. Prin cooperare, comunitatea agricolă europeană poate asigura că instrumente precum NGT-urile sunt dezvoltate și implementate în mod responsabil, sprijinind și fermierii români să se adapteze la presiunile climatice, contribuind totodată la un sistem alimentar mai productiv, durabil și rezilient pentru generațiile viitoare.