Tensiuni în sectorul de producere a cartofului, suprafețe mai mici și costuri mai mari

​Atât în România, cât și în țările europene mari producătoare, se estimează că suprafețele plantate anul acesta cu cartofi vor fi mult mai reduse. Creșterea costurilor la combustibili și la alte inputuri chimice contribuie la aceste decizii ale producătorilor.

​”Din discuțiile cu producătorii, la noi se va planta o suprafață mult mai mică de cartofi anul acesta, per total o scădere cu circa 20%, ceea ce pentru România, care oricum nu își poate acoperi consumul din producția internă, este o scădere semnificativă”, spune Cleonic Sucaciu, președintele Federației Naționale Cartoful din România.
Dacă ne raportăm la cele 34.000 de hectare, conform evidențelor APIA (inclusiv cu suprafețele pentru cartoful de industrializare), rămânem cu 27.000 de hectare. Din acestea doar 23.000 de hectare sunt cu cartof pentru consum proaspăt. Apare aici întrebarea ”ce se întâmplă cu marfa care reiese din statistici, cea care teoretic este pentru consum propriu, cum se depozitează și cum este folosită?”
Situația este generală, pentru că și cantitățile importate de producătorii de cartof pentru sămânță au fost mai reduse în acest sezon.
Cartoful de sămânță și-a menținut prețul de anul trecut, spune președintele FNCR. Prețul a mai scăzut, din cauza lipsei vânzărilor, pe finalul perioadei de aprovizionare (nu din perioada de contractare). Este primul semnal că suprafața de cartof va scădea.
Al doilea semnal este că se va utiliza și o cantitate mai mare de material de plantat din producție proprie, categorie biologică inferioară, cel mai probabil necertificat. Asta va duce la o producție mai slabă calitativ și cantitativ.
Și suprafețele de cartof pentru industrializare sunt în scădere, din cauza ofertei de preț mai mic din partea fabricilor, pe de o parte determinat de reducerea vânzărilor de produse finite din cartofi, și pe de altă parte de situațiile comerciale tensionate. De altfel, în comunicatul emis în luna martie, NEPG (North-wetern European Potato Growers) ”reiterează necesitatea reducerii suprafeței cultivate cu cartofi în nord-vestul Europei”, cu o ”ajustare viabilă din punct de vedere economic: producătorii nu pot produce și vinde sub costurile lor de producție”.
Acest apel vine pe fondul incertitudinii și a unui preț redus oferit de fabricile de procesare, care la rândul lor sunt puse în fața scăderii vânzărilor și a tensiunilor comerciale, care au avut impact pe piața chipsurilor și a cartofilor french fries. NEPG afirmă că ”nu este justificabil sau viabil din punct de vedere economic să se păstreze în depozit volume fără vizibilitate comercială”.
 
Cleonic Sucaciu spune că este greu de estimat cum o să își asigure fabricile aprovizionarea cantitativă în acest sezon, pentru că și importurile vor fi foarte scumpe. Pe de altă parte, când piața are salturi atât de mari, când industria cartofului a influențat atât de mult prețul (în general, nu doar la cel pentru procesare la care cererea a fost mai mare după pandemie, ceea ce a dus la scumpiri, inclusiv la sămânță), acum are loc o inversare și din cauza influențelor deciziilor politice.
Așadar, ”care va fi producția UE, în condițiile în care și în marile țări producătoare scad suprafețele, chiar dacă la ei randamentele la hectar sunt mai mari?”, se întreabă președintele Federației. 
Scăderile de suprafață ale marilor producători europeni au un impact major pe piața noastră, ca țară importatoare de cartofi. S-a observat anterior că o creștere cu doar 10% în Europa, cu condiții bune, a creat o mare presiune pe piață.
Din informațiile noastre se pare că suprafața vest-europeană va scădea cu mai mult de 10%.
Sunt mișcări bruște, care afectează siguranța noastră alimentară, iar un scenariu ca acesta poate determina o criză alimentară pe piața cartofului”, apreciază producătorul din Făgăraș.
O recoltă mai redusă a marilor țări producătoare, din care se asigură prioritar necesarul intern, ar afecta puternic în primul rând țările care, din suprafața proprie, nu își pot asigura cantitatea pentru consumul propriu, așa cum suntem noi în acest moment.
Ceea ce vom importa, este posibil să aducem la un preț foarte mare pentru consumatorul român, explică Cleonic Sucaciu.

Soluțiile reactive sunt deja tardive
În luna decembrie FNCR a avut o întâlnire cu ministrul Agriculturii, la care s-a agreat un sprijin financiar de 500 euro/ha, care ar fi diminuat acestă scădere de suprafață și ar fi stimulat menținerea măcar a suprafeței actuale. Dar ulterior nu s-a aprobat acest sprijin pentru producătorii de cartof.
”Așadar trebuie să acceptăm că suprafața va scădea. Acești bani s-ar fi întors în economia României, pentru că este producție internă, vândută intern”, a mai spus producătorul, care a subliniat că ”scăderea suprafețelor are argumente foarte serioase, atât în UE cât și la noi, suficient cât să se pună problema de soluții preventive.
România nu are capacitatea de lua măsuri reactive la ceea ce se întâmplă pe piață.
Piața atât de volatilă, (vezi exemplu din Germania cu producătorul care a dat gratis 4.000 tone) ne arată că se produce cu costuri foarte mari și valorificare aproape zero. Cultura cartofului este o cultură solicitantă, necesită cunoștințe complexe, o pregătire a terenului cu cel puțin doi ani înainte, cu perioadă lungă de așteptare a recoltei, necesită utilaje specifice și investiții mari.
Producătorii consacrați nu se pot retrage ușor”, a mai atras atenția președintele Federației Naționale a Cartofului din România.
 
Roxana Drăghici
​