Când a sosit în România, în anul 2001, dl Carlo Martelli, de origine italian, n-a crezut că o să înceapă o afacere în agricultură, deși această meserie este o tradiție în familia sa. Până în 2004 a lucrat la o firmă de prelucrarea lemnului din Sebeș. Apoi a ales să practice legumicultura în localitatea Lunca Mureș, județul Alba, și ne-a mărturisit că la început i-a fost dificil, însă acum este mulțumit de ceea ce face.
Fire deschisă și primitoare, și-a atras de partea sa mulți clienți, care i-au devenit fideli după ce au gustat produsele sale.
Mereu preocupat de îmbunătățirea calității legumelor obținute, dl Martelli acordă atenție fiecărei verigi tehnologice. Investește în material semincer superior, îngrășăminte de calitate, obține răsaduri de calitate, practică altoirea pepenilor galbeni, iar pentru a-și valorifica producția ține întotdeauna seama de cerințele clienților. În funcție de opinia acestora, alege un soi sau altul. Pentru a avea cele mai bune rezultate, ne mărturisește că face experiențe cu diferite produse pentru a observa comportamentul plantelor și a câștiga experiență.
Cum ați început activitatea pe care o desfășurați?
Am început cu o suprafață de 94 ha, cultivată cu cereale, însă lipsa utilajelor performante m-a determinat să practic legumicultura. Primul an a fost destul de dificil, dar acum sunt mulțumit.
Actualmente, suprafața totală ocupată cu legume este de 40.000 mp. Legumele sunt cultivate atât în câmp, cât și în solarii, iar în curând vom construi alte 20 de solarii. Solariile sunt dimensionate în funcție de cultură. Pentru că eu cultiv ceapă în perioada rece a anului (octombrie-februarie), ardei și pepeni, am dimensionat solariile astfel încât să creez condiții cât mai optime pentru plante: 40 m lungime, 4,60 m lățime și o înălțime de 2,60-2,70 m. Această structură menține în interior o temperatură cu 4 grade mai mare. Folia are o durată de utilizare de 7-8 ani, dar eu o schimb la 5 ani, deoarece caracteristile tehnice ale foliei se depreciază. Mai nou, am adus din Marea Britanie o folie cu o durată de utilizare de 12 ani, dar pe care va trebui să o schimb la 9 ani.
Care sunt verigile cărora le acordați atenție astfel încât legumele obținute să fie de calitate?
Pentru a obține o producție de calitate superioară trebuie, în primul rând, să respecți tehnologia de cultivare a respectivei plante. În cadrul acesteia există un complex de factori de care trebuie să ții seama: de la modul cum realizezi arătura până la calitatea seminței pe care o utilizezi sau a îngrășămintelor pe care le aplici. Tot timpul sunt în căutare de tehnologii și produse noi. De multe ori fac experiențe cu diverse produse și în diferite concentrații, chiar dacă uneori se întâmplă să ard plantele, în schimb câștig experiență. Semințele pe care le folosesc sunt de cea mai bună calitate (Bejo la ceapă, Nymens la pepeni), iar rezultatele sunt pe măsură. Ca preț, un plic cu 1.000 de semințe costă aproximativ 220-400 de euro. Un alt aspect căruia îi acord o importanță deosebită, astfel încât să pot obține legume de calitate superioară, este asigurarea unei bune nutriții a plantelor.
Pentru aceasta, urmăresc întotdeauna dezvoltarea radiculară, nu cea aeriană.
Produsul Fertiactyl Starter de la Timac AGRO România are un efect foarte bun asupra dezvoltării sistemului radicular și, implicit, asupra dezvoltării răsadurilor, lucru remarcat și în urma experiențelor efectuate, dar și un efect antistres. Anul trecut am cumpărat 40 l de Starter și acolo unde am aplicat acest produs am revenit doar cu un biostimulant, în schimb în locurile în care n-am administrat Fertiactyl Starter a trebuit să aplic de două ori biostimulant.
Este foarte important ca plantele aflate în creștere să găsească substanțele nutritive necesare. La fertilizarea de bază am administrat îngrășăminte complexe NPK, 25-30 kg/solarul de 180 mp, iar la pornirea în vegetație, îngrășăminte cu azot, în cantitate de 4 kg la aceeași unitate de măsură.
Anul trecut am folosit foarte multe sortimente de îngrășăminte hidrosolubile, dar cel mai bun rezultat l-am obținut cu gama KSC Phyt-actyl, tot de la firma Timac AGRO. Aceste produse sunt formulate în funcție de fenofazele plantelor: KSC I pentru dezvoltarea sistemului radicular, KSC II pentru creșterea vegetativă, KSC III în perioada de creștere a fructelor, iar din acest an KSC VII Perla cu conținut de calciu.
Ne puteți spune cum administrați aceste îngrășăminte și de ce anume le preferați?
Un îngrășământ hidrosolubil aplicat prin fertirigare se vede dacă este de calitate sau nu încă de la prima sa utilizare.
Gradul de solubilitate (dizolvare în apă) și cât de bine este absorbit de către plante sunt câteva dintre însușirile pe care le urmăresc la un astfel de fertilizant. Fertilizanții din gama KSC conțin, pe lângă NPK într-un raport adecvat fazei de vegetație, microelemente și specificitatea Phyt-actyl (extract de alge) care stimulează dezvoltarea radiculară și vegetativă, activează transportul elementelor nutritive și acționează împotriva stresurilor la care sunt supuse plantele. La două săptămâni de la transplantare aplic KSC I, la început cu o doză foarte mică, de 1,5 g/plantă, apoi ajung la 3 g/plantă. În general, aplic KSC I o dată la două săptămâni, ca să nu stresez plantele. Bineînțeles, țin cont și de stadiul de vegetație. Înainte de înflorire, aplic KSC II în concentrație foarte mică, iar de la începerea formării fructelor administrez KSC III. Din acest an am început să folosesc și KSC VII Perla.
Ce părere aveți despre formele de asociere în agricultură?
Colaborarea și schimbul de experiență sunt foarte importante. Dacă eu folosesc un produs care a dat rezultate, îl recomand și asociaților mei. În același mod ar trebui să colaborăm și pentru valorificarea producției. Numai așa vom putea supraviețui și dezvolta, pentru că de unul singur este foarte greu. Asocierea trebuie privită ca un parteneriat.
Eu lucrez în asociere cu un legumicultor din Izbiceni și cultivăm împreună pepeni pe o suprafață de 2,5 ha.
Ei sunt altoiți pe pepene sălbatic: în faza de două frunze portaltoiul, iar altoiul să aibă în jur de 10 cm.
Diferența dintre cei altoiți și cei nealtoiți constă în absorbția mai bună a elementelor nutritive, motiv pentru care trebuie să aplicăm cu 30% mai multă hrană. În plus, plantele sunt mult mai rezistente la atacul diferiților agenți patogeni, în special la fuzarioză. De asemenea, producțiile obținute sunt pe măsură. Cultura de pepeni este una dintre cele mai profitabile. Venitul obținut de la două cicluri de cultură se ridică la peste un miliard de lei vechi, iar dacă scădem costurile, care sunt de aproximativ 400 de milioane lei vechi, rămâne un profit de 600 de milioane.
Cu ce probleme vă confruntați?
Cel mai greu de gestionat sunt vârfurile de recoltă și forța de muncă. Pentru a evita pe cât posibil aceste probleme încercăm cât se poate plantarea eșalonată a răsadurilor.
Cum vă valorificați producția?
În România, valorificarea este mai dificil de realizat pentru că nu sunt puse bazele unor piețe specifice de valorificare a producțiilor agricole. Cei care produc legume în cantități mici coboară foarte mult prețul, ceea ce ne dezavantajează pe noi, cei care trăim din cultivarea și valorificarea legumelor. Eu vând direct pe piață și chiar direct de la fermă, așa cum se vinde și în țările bine dezvoltate din UE.
În ceea ce privește protecția plantelor, nu fac multe tratamente pentru că țin foarte mult la calitatea gustativă a legumelor obținute. Am marea șansă că mi-am făcut clienți fideli care cunosc calitatea produselor mele și, mai mult, o apreciează. Este foarte interesant să vorbesc cu clienții, deoarece în acest mod aflu dacă sunt sau nu mulțumiți de un anumit soi, iar în funcție de opinia lor cultiv în continuare acel soi sau îl schimb.
Cine investește pentru a obține produse de calitate va avea și o bună valorificare. Gustul legumelor pe care le produc, și în special al pepenilor, este deosebit, susțin clienții mei.
Ana Mustățea
