În data de 25 martie, președintele României, dl Traian Băsescu, împreună cu sindicatele și patronatele din agricultură, a participat la o masă rotundă cu tema “Soluții pentru scoaterea din criză a agriculturii românești și absorbția rapidă a fondurilor europene”.
Încă de la începutul discuțiilor, ambele părți au căzut de acord asupra necesității elaborării unei strategii pe termen lung pentru sectorul agricol. „Una dintre marile probleme este lipsa de continuitate în procesul de reforma”, a precizat Băsescu. Ministerul Agriculturii a cunoscut în ultimii 4 ani cele mai multe schimbări, iar acestea nu au fost deloc benefice agriculturii. O strategie agreată de toate partidele politice și care să conțină o viziune pe termen lung asupra domeniului este o soluție viabilă pentru scoaterea din criză a agriculturii românești. Agricultorii au cerut ca această strategie să fie făcută de ei, pentru că știu mai bine decât politicienii care sunt problemele majore din domeniul agricol, dar și soluțiile de rezolvare a acestora. În acest sens, organizațiile profesionale membre ale Federației Naționale a Producătorilor Agricoli din România au prezentat, pe fiecare domeniu în parte, soluțiile pentru redresarea agriculturii.
Soluții cu caracter general
1. Investiții În ferme de producție vegetală, creșterea animalelor, spații de depozitare pentru cereale, legume și fructe, ferme reproductive, abatoare, fabrici de tranșare și prelucrare a produselor din carne, fabrici de prelucrare a laptelui și dezvoltarea infrastructurii agricole. Pentru procesarea și prelucrarea produselor agricole, realizarea investițiilor este benefică numai în forme economice de tip cooperative, grup de producători sau integratori. Aceste forme asociative cu caracter economic ar trebui stimulate prin facilități fiscale și de creditare. Sprijinirea prin programul “Fermierul Pilonul II” a achiziționării de animale reproductive, în funcție de capacitatea fermelor și a sectoarelor prioritare. Sumele alocate Pilonului II al programului Fermierul ar trebui crescute, dat fiind faptul că anul 2009 este ultimul an când se poate utiliza acest program, conform Tratatului de aderare la UE. Introducerea în programul de sprijin și finanțare “Fermierul Pilonul II” a proiectelor pentru fermele reproductive.
2. Pentru realizarea acestor investiții ar fi nevoie de următoarele măsuri:
Simplificarea și accelerarea modului de accesare a fondurilor structurale din Programul Național de Dezvoltare Rurală, prin:
-introducerea scrisorii de confort
-defalcarea pe domenii prioritare a sumelor de bani din FEADR și accesarea lor independentă
-acordarea posibilității de decontare a cursului valutar de la data implementării proiectului și nu de la data depunerii pentru aprobare (posibilitatea de a majora valoarea proiectului cu 10 până la 15%, cum reiese din diferența cursului valutar). Creșterea valorii proiectelor de investiții cu 20%, ca urmare a variației nefavorabile a cursului valutar de la data depunerii proiectului și până la data realizării acestuia, ceea ce determină reducerea cu 30% a ajutorului financiar nerambursabil prin FEADR. În cazul plăților pe suprafață SAPS, suma cuvenită fermierilor se diminuează cu 15-20%, ca urmare a creșterii cursului valutar la data plății față de cel stabilit de APIA la elaborarea actului normativ.
-capitalizarea CEC Bank și crearea unei divizii de agricultură în cadrul băncii, care să crediteze producția agricolă și investițiile prin FEADR, prin realizarea unor produse bancare specifice acestor activități și la care dobanda să nu depășească 8%
-capitalizarea FGCR din fonduri FEADR, în vederea garantării cu 100% a proiectelor de investiții și implicit a unui comision de garantare redusă.
Decapitalizarea FGCR începând cu anul 2010, ceea ce va conduce la diminuarea drastică a accesului la credite al beneficiarilor FEADR, în lipsa garanțiilor solicitate de băncile comerciale, cu efecte negative în absorbția fondurilor europene
-toate formele de ajutor de stat care se dau în agricultură să fie făcute numai prin CEC Bank
-sumele de bani care vin ca avansuri de la UE să fie derulate prin CEC sau prin bănci care se angajează să crediteze agricultura în condiții avantajoase, dat fiind că aceste sume din fondurile UE stocate în banci constituie un capital de lucru necostisitor pentru acestea
-din cauza decapitalizării agricultorilor, a realizării de investiții SAPARD și FEADR cu dobânzi foarte mari (dobânda plătită de un agricultor din UE este de maximum 2% la investiții și 4% la producție), ceea ce înseamnă că un fermier român plătește dobândă la investiții într-un an cât plătește un agricultor din UE în 10 ani
-accesul la piața comunitară cu decalaje de susținere face ca produsele agricole românești să devină necompetitive
-în vederea susținerii în continuare a investițiilor, a creșterii competitivității produselor agricole și pentru a face față crizei economice, este necesară începerea discuțiilor cu UE pentru obținerea unor măsuri de derogare referitoare la acordarea ajutorului de stat în continuare, până în anul 2014, dată la care va fi posibilă prin noua reformă PAC. Prin aceasta se va face o egalizare a subvențiilor între statele membre, iar introducrea monedei euro va crea o stabilitate pe piața românească
-introducerea pe întreaga filieră a produselor agroalimentare a TVA cu taxare inversă, în vederea combaterii evaziunii fiscale de pe piața internă și din comerțul intracomunitar
-simplificarea procedurilor de accesare a fondurilor și adaptarea acestora la realitățile din agricultura României
-implicarea sistemului bancar în activitatea de creditare a producătorilor agricoli și investițiilor realizate prin fonduri europene
Soluții pe sectoare de activitate
1. Sectorul vegetal
-acordarea subvențiilor pe suprafață în anul agicol de referință
-conform directivei UE, motorina pentru agricultură trebuie să aibă acciza minimă permisă la nivel european – 21 de euro
-sistemele de irigații să fie regândite și reproiectate în conformitate cu secolul 21
-simplificarea accesului la creditare pentru silozuri de depozitare
-exprimarea unei poziții ferme a României referitoare la cultivarea soiei modificate genetic și întreprinderea tuturor măsurilor necesare în vederea introducerii în cultură începând cu 2010
-înființarea perdelelor de protecție și împădurirea terenurilor nerentabile pentru culturi agricole
2. Sectorul legume-fructe
-acordarea sprijinului de minimis
-încurajarea formelor asociative în vederea realizării de spații de depozitare și ambalare a produselor legumicole
-trecerea în administrația asociațiilor producătorilor de legume a piețelor de angro
-acordarea de scutiri de taxe și impozite pentru producătorii individuali de legume și fructe care își declară producția comercializată, precum și pentru grupurile de producători care comercializează producția împreună
-realizarea de programe pentru defrișarea și reînființarea plantațiilor pomicole
3. Sectorul viticol
-introducerea de reglementări pentru a asigura transabilitatea produselor vitivinicole, conform Legii 244 republicată, pentru elaborarea normelor tehnice de aplicare a legii
-reglementarea băuturilor fermentate liniștit, produse care sunt contrare normelor UE, prin elaborarea, prin ordin de ministru, a normelor de producere și comercializare
-mărirea sprijinului pentru tratamentele fitosanitare, având în vedere costurile ridicate
-notificarea CE pentru prelungirea măsurilor de sprijin, pentru certificarea vinurilor DOC și IG, pentru producerea de material săditor
-negocierea unor contingente de import pe relația Moldova pentru a asigura o trasabilitate a importurilor 4. Măsuri cu caracter general în sectorul zootehnic
-intervenția autorităților la nivelul UE de prelungire a aplicării sprijinului prin ajutoare de stat și după anul 2009, întrucât acest program se încheie la sfârșitul anului 2009 (Legea 125/2007)
-găsirea unor soluții de cofinanțare a proiectelor din fonduri structurale europene, deoarece la nivelul de 28%, dobândă practicată de bănci în prezent, producătorii nu vor putea accesa credite pentru cofinanțarea proiectelor
-promovarea de urgență a actelor normative pentru acordarea bonificației la creditele accesate conform Legii 150/2003
-promovarea unui set de politici și mecanisme economice de piață pentru furaje și materii prime furajere (cereale și oleaginoase), care în România sunt supuse unor prețuri speculative
-promovarea unui act normativ care să legifereze relațiile dintre producători și supermarketuri, acțiune promisă și încă nepromovată
-programul național pentru înființarea, organizarea, dotarea și finanțarea platformelor zootehnice din afara localităților
-relaxarea fiscalității, pentru depășirea perioadei de criză.
Ana Mustățea
