
La începutul acestui an, mai exact în luna februarie, s-a constituit Uniunea Națională de Ramură a Cooperativelor Agricole Producătoare de Legume și Fructe (UNRCAPLF).
Deoarece am dorit să aflăm mai multe informații despre activitatea aceastei organizații, precum și despre planurile pe care le demarează, am stat de vorbă cu dl Bogdan Oancea, directorul general al Uniunii.
Domnule Oancea, când v-am întâlnit prima oară făceați parte din structura Agenției Naționale de Consultanță Agricolă, acum sunteți director general al Uniunii Naționale de Ramură a Cooperativelor Agricole Producătoare de Legume și Fructe (UNRCAPLF). De ce aici?
În primul rând, datorită experienței acumulate în acest domeniu. Organizația pe care o reprezint a luat ființă ca urmare a unui proiect derulat în perioada 2001– 2004, între Guvernul României și cel al Japoniei. La acea vreme țara noastră a solicitat sprijin pentru crearea unei rețele de asociere în agricultură. Din partea Japoniei a participat Agenția Japoneză de Cooperare Internațională (JICA), iar din partea țării noastre – Agenția Națională de Consultanță Agricolă (ANCA).
Proiectul s-a concretizat prin apariția Legii 566/2004, a cooperativelor agricole.
Cea de-a doua colaborare româno-japoneză, derulată pe o perioadă de circa doi ani și jumătate, a constat în îmbunătățirea managementului fermelor prin dezvoltarea cooperativelor agricole.
Aceste proiecte au favorizat apariția în timp a unui număr din ce în ce mai mare de cooperative agricole, în ciuda semnificației negative pe care o are acest termen în România. Astfel, în anul 2006 erau în jur de 50 de cooperative, iar acum sunt circa 350 pe toate ramurile de activitate. Ca urmare a acestui fapt, am considerat necesară înființarea unei uniuni de ramură în domeniul legume-fructe, care să unească toate cooperativele din acest sector.
Câte cooperative agricole aveți în acest moment în Uniune?
Am preferat să pornim cu un număr mic de cooperative, deoarece am vrut să ne bazăm pe cei pe care-i cunoșteam.
La ora actuală avem șase cooperative agricole, și anume: Agroecologica 2002 (Ilfov), Cartotimp (Teleorman), Progresul (Teleorman), Tomato Prod (Olt), Țarina (Suceava) și Biolegume (Vrancea).

Urmează să afiliem și cooperativa agricolă Hortus. Important este că, spre deosebire de celelalte domenii, în acest sector, al legumelor și fructelor, sunt cele mai multe cooperative înființate.
Actualmente există circa 80 de cooperative, ceea ce din numărul total înseamnă aproape o treime. Din cele patru Uniuni de ramură constituite, noi avem cea mai mare pondere.

În ce alte sectoare sunt constituite Uniuni de ramură?
Prima Uniune de ramură constituită a fost în sectorul apicol, urmată apoi de cea din domeniul vitivinicol. Uniunea noastră de ramură a fost ce-a de-a treia înființată, apoi s-a constituit uniunea în sectorul zootehnic și se află în curs de constituire cea din domeniul cerealelor.

Care sunt avantajele pe care le pot obține producătorii dacă se unesc în cooperative agricole?
Producătorii care se unesc în cooperative agricole au avantajul că achiziționează în comun inputurile necesare la prețuri avantajoase și valorifică producția agricolă împreună. De asemenea, tot în comun utilizează terenurile și utilajele agricole.
Astfel, putem spune că avantajele constituirii în cooperative agricole sunt, în primul rând, de ordin economic.
De asemenea, obținerea de fonduri europene este mai facilă deoarece fermierii care fac parte din diverse forme de asociere primesc un punctaj mai mare la întocmirea proiectului. Deoarece într-o cooperativă agricolă fermierii produc unitar, managementul produselor se poate face cu ușurință. Un alt avantaj este acela că aceste forme asociative pot face parte dintr-o rețea internațională de cooperative, având astfel reprezentativitate la nivel înalt. Una dintre cele mai importante organizații din această rețea este Alianța Internațională a Cooperativelor, cu 98 de țări membre.


Dacă ne-ați spus avantajele unei cooperative agricole, puteți să ne spuneți care este rolul Uniunii de ramură?
Uniunea este un organism mai mare și mai complex, care desfășoară activități de reprezentare juridică în relație cu partenerii, care pot fi economici, structuri ale statului (minister, agenții), parteneri externi; activități de reprezentare economică în relația cu partenerii comuni și reprezentare în plan financiar, în relația cu băncile comerciale.
Alte activități ale Uniunii se referă la: facilitarea accesului la resurse private și publice; transferul informațional și dezvoltarea durabilă a producției agricole.
Care sunt cerințele pe care trebuie să le îndeplinească o cooperativă agricolă pentru a deveni membră a Uniunii?
Încercăm să afiliem la Uniunea de Ramură toate celelalte cooperative agricole rămase, iar cerințele pe care noi le solicităm sunt minime. În principal, trebuie să fie de acord cu structura documentației juridice și să îndeplinească tehnologia de productie.
În ceea ce privește cotizația de membru, aceasta este una modică, de 500 lei/an.
Ce realizări ați obținut până acum?
Având în vedere că ne-am înființat abia la începutul acestui an, când terenurile agricole erau deja lucrate, iar structura de culturi stabilită, a fost dificil să încheiem contracte pentru producția agricolă obținută în vară. Astfel, ne-am orientat să încheiem contracte pentru anul 2010.
Deja am reușit să stabilim anumite contacte cu o rețea de supermarket locală și cu anumiți clienți interesați din Polonia și Rusia. Am intervenit în realizarea de proiecte pentru accesarea de fonduri europene. Un alt lucru pe care-l vom realiza este achiziția de inputuri pentru cooperativele membre, la prețuri avantajoase. În ceea ce privește relația cu băncile comerciale, am demarat procedurile pentru obținerea unor credite.
Ce planuri de viitor aveți?
Vrem să demarăm un proiect pentru construcția unei sere pe 20 de hectare, pentru a furniza și pe timp de iarnă produse agricole.
Mai avem în plan construirea unei rețele de depozite, iar pentru acest lucru avem două variante: fie prin întocmirea de proiecte pentru accesarea de fonduri europene, fie prin preluarea rețelei pieței de gros din București, care inițial a fost destinată producătorilor agricoli.
Un proiect ambițios pe care vrem să-l demarăm, fiind de altfel un obiectiv al organizației, este crearea Uniunii Centrale a Cooperativelor Agricole, care să unească toate celelalte Uniuni de ramură.
Prin constituirea Uniunii Centrale ne vom afilia la Alianța Internațională a Cooperativelor și vom avea un organism comun care să reprezinte România.
Ana Mustățea

















