Utilajele agricole moderne și tendințele lucrărilor conservative ale solului

​Min-till și no-till – soluții tot mai căutate de fermierii care vor o conservare a umidității, dar și soluri mai sănătoase. În ultimii ani, agricultura românească a cunoscut o diversificare semnificativă a tehnicii agricole, atât ca gamă, cât și ca nivel de performanță. Dincolo de tractoarele și combinele moderne, tot mai mulți fermieri investesc în utilaje care susțin tehnologii conservative de lucru al solului, în special min-till și no-till – soluții adaptate realităților climatice și economice din teren.

​Tranziția de la lucrările convenționale cu plugul la cele minime sau fără mobilizare se observă în toate regiunile țării, unde fermierii urmăresc optimizarea consumului de motorină, reducerea trecerilor și protejarea rezervei de apă din sol.
 
Tehnologia min-till, prelucrarea minimă a solului, a devenit un standard în multe exploatații din Bărăgan, Banat și sudul Moldovei. Fermierii utilizează combinatoare sau cultivatoare cu discuri independente, care permit o trecere rapidă, superficială, cu încorporarea resturilor vegetale și pregătirea patului germinativ fără a răscoli adânc solul. Această metodă conservă umiditatea și păstrează structura solului, fiind mai puțin costisitoare decât arătura tradițională.
Un exemplu concret vine din județul Teleorman, unde o fermă de 1.200 de hectare a înlocuit complet arătura cu lucrări minime, folosind un cultivator și o grapă rotativă. După trei ani, fermierul raportează un consum de motorină redus cu 35%, o scădere semnificativă a compactării solului și o mai bună capacitate de păstrare a apei.
 
No-till – un pas mai departe în protejarea solului
Tehnologia no-till, în care solul nu este lucrat deloc, iar semințele sunt plasate direct în miriște, este tot mai adoptată în zonele cu probleme de secetă, cum ar fi sud-estul și estul țării. Aici, fermierii aleg semănători dedicate, capabile să taie resturile vegetale, să deschidă un canal îngust și să plaseze precis sămânța – totul într-o singură trecere.
Un exemplu vine din județul Vaslui, unde o fermă de 800 de hectare aplică tehnologia no-till de patru ani, pe rotație cu grâu, rapiță și soia. Rezultatele? O creștere a conținutului de humus, reducerea consumului de inputuri și o mai bună toleranță la stresul hidric, în ciuda precipitațiilor reduse. Totodată, în sudul Olteniei, un grup de fermieri reunit într-un parteneriat aplică no-till combinat cu culturi acoperitoare (cover crops), obținând beneficii clare asupra structurii solului și controlului buruienilor. Ei folosesc semănători de precizie și respectă principiile agriculturii regenerative, incluzând rotația culturilor și acoperirea permanentă a solului.
 
Investiții și sprijin financiar
În Planul Strategic 2023–2027 sunt disponibile fonduri pentru achiziția de echipamente specifice agriculturii conservării, iar în cadrul submăsurii DR-13 se oferă sprijin pentru investiții în utilaje no-till, cover crops și sisteme de agricultură regenerativă.
Agricultura conservativă prinde rădăcini solide în România. Transformările din tehnica agricolă românească nu sunt doar o consecință a modernizării generale, ci o reacție directă la provocările tot mai acute din teren: secetă, degradarea solului, volatilitatea prețurilor la inputuri și presiunea pentru reducerea impactului asupra mediului. În acest context, lucrările conservative ale solului, precum min-till și no-till, nu mai sunt percepute ca nișe tehnologice, ci ca strategii de adaptare și reziliență pentru fermele din toate regiunile țării.
Adoptarea acestor tehnologii conservă resurse esențiale – apă, humus, structură – și aduce beneficii economice directe, prin reducerea consumului de combustibil, a numărului de treceri pe câmp și a nevoii de forță de muncă. În plus, echipamentele moderne permit lucrări rapide, eficiente și precise, chiar și în condiții dificile, ceea ce sporește flexibilitatea fermierilor în perioadele agrotehnice scurte.
Un alt element important este schimbarea de mentalitate. Fermierii care au trecut de la plug la semănatul direct nu privesc această tranziție ca pe un experiment, ci ca pe o schimbare de paradigmă. În multe cazuri, aplicarea tehnologiilor conservative vine la pachet cu rotații mai complexe, culturi acoperitoare și măsuri de protecție a biodiversității – pași importanți spre agricultura regenerativă.
Pe termen lung, direcția este clară: agricultura viitorului în România va fi una care valorifică tehnologia, respectă solul și construiește reziliență, nu doar randamente imediate. Fermierii care înțeleg aceste tendințe și le aplică devin nu doar mai profitabili, ci și mai bine pregătiți pentru provocările viitoare – climatice, economice sau sociale.