Elena Mateescu, șef laborator Agrometeorologie, Administrația Națională de Meteorologie
Cum caracterizați perioada de vara a anului agricol 2007-2008, din punct de vedere agrometeorologic?
Vara 2008 a fost în general o vară secetoasă, îndeosebi în lunile iulie și august, considerate luni cu cerințe maxime față de apă la culturile prășitoare, respectiv porumb și floarea-soarelui. Pe aproape întreg teritoriul agricol al țării, cantitățile de precipitații cumulate în acest interval au fost deficitare, situându-se la valori cuprinse între 16 și 100 l/mp în Dobrogea, cea mai mare parte a Munteniei, Olteniei, sudul Moldovei și vestul Banatului. Totodată, în aceste zone s-au înregistrat frecvent zile de “arșiță”, cu temperaturi maxime în aer situate peste pragul biologic critic de rezistență (32°C) al plantelor prășitoare, cele mai mari valori ale intensității stresului termic înregistrându-se în zonele de câmpie din sudul, vestul și estul țării. Pe fondul insuficienței precipitațiilor și a temperaturilor deosebit de ridicate din aer și de la suprafața solului, fenomenul de secetă pedologică s-a accentuat în intensitate pe areale agricole extinse din sudul, sud-estul și local în vestul țării.
Astfel, la data de 31 august rezerva de apă în cultura de porumb neirigată înregistrează valori deosebit de scăzute (600 mc/ha, pe profilul de sol 0-100 cm) și chiar apropiate de coeficientul de ofilire (sub 10% din CAU – capacitatea de apă utilă a solurilor), seceta pedologică fiind extremă și puternică în Dobrogea, cea mai mare parte a Munteniei, Olteniei, sudul Moldovei și vestul Banatului. În aceste condiții, starea de vegetație la culturile prășitoare s-a depreciat progresiv, semnalându-se forțări ale fazelor de vegetație, îngălbenirea și uscarea prematură a aparatului foliar, acumularea redusă a substanței uscate în bob/semințe, subdimensionarea elementelor de rod (știuleți de dimensiuni reduse și boabe șiștave, semințe seci la floarea-soarelui) și implicit extinderea arealelor compromise parțial/total, în special în sud-estul și sudul teritoriului agricol. Local în Moldova (zona Tecuci), pe unele suprafețe calamitate, porumbul a fost recoltat pentru furaj.
De regulă, toamna aduce și precipitații în cantități mai mari. În acest an putem spera la cantități normale de precipitații pentru a putea pregăti terenul în vederea semănatului?
În prima lună din toamna anului 2008, regimul termic al aerului va fi, în general, normal, cu excepția zonelor sud-estice, unde valorile termice pot fi mai ridicate comparativ cu mediile multianuale.
În intervalele calde din cursul lunii, temperaturile maxime pot depăși 30°C în sudul țării. În nopțile cele mai reci, temperaturile minime se pot apropia de limita de îngheț în zonele depresionare din nordul și centrul țării. Cantitățile de precipitații vor fi, în general, normale, prezentând o tendință spre excedent în vestul, centrul și nordul țării. În aceste condiții, putem estima faptul că lucrările de pregătire a terenului în vederea declanșării însamânțărilor de toamnă se vor putea efectua în condiții favorabile, îndeosebi în zonele agricole vestice, centrale și nordice ale țării. În sudul și sud-estul țării, rezerva de umiditate se va situa la valori deficitare, având în vedere deja deficitul accentuat de apă existent în sol, în aceste condiții impunându-se lucrări superficiale pentru pregătirea terenurilor, adaptate la rezerva de apă din sol și efectuate pe cât posibil după fiecare zi cu precipitații. Se va putea asigura astfel un pat germinativ bine mărunțit și de bună calitate.
Datorită condițiilor de secetă, multe județe au solicitat să fie declarate de către Guvern în stare de calamitate, în special pentru culturile de porumb și floarea-soarelui. Cum considerați această solicitare și cum s-a implicat Admininistrația Națională de Meteorologie, prin Laboratorul de Agrometeorologie, în rezolvarea acestor solicitări?
În baza art. 21 din Legea 381/2002 privind acordarea despăgubirilor în caz de calamități în agricultură, Administrația Națională de Meteorologie transmite, la cerere către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale informații detaliate privind aria de cuprindere și intensitatea fenomenelor meteorologice extreme, respectiv secetă sau cantități excedentare de precipitații. În acest an, în luna iulie s-au înregistrat cantități deosebit de abundente de precipitații în nordul, centrul și nord-vestul țării, care au provocat inundarea și calamitarea unor suprafețe agricole extinse. Documentația privind efectele cantităților abundente de precipitații din luna iulie 2008 asupra culturilor agricole a fost deja transmisă către MADR, iar pentru zonele afectate de secetă vom transmite în termen util, la cererea MADR, toate informațiile de specialitate din punct de vedere agrometeorologic, pentru ca agricultorii să poată beneficia de condițiile Legii 381/2002.
În cursul lunii iulie s-au înregistrat inundații, care în unele locuri au avut efecte catrastrofale pentru agricultură. În perioada următoare ne putem aștepta din nou la asemenea fenomene?
În luna septembrie, conform estimărilor pe termen lung, în vestul, centrul și nordul țării sunt posibile valori peste normele climatologice sub aspectul cantităților de precipitații. Cantități de precipitații abundente căzute pe secvențe temporale scurte pot determina băltiri ale apei la suprafața solului și în culturi, îndeosebi pe terenurile grele și cu drenaj defectuos, ce pot conduce la calamitarea culturilor, în funcție de cuantumul și intensitatea precipitațiilor.
De aceea, distribuția precipitațiilor pe parcursul fiecărei luni de vegetație este deosebit de importantă, acoperind cerințele față de apă ale plantelor, dar mai ales dacă nu determină efecte severe în condiții limitative, respectiv valori deficitare sau excedentare. Cu siguranță, atenționările și avertizările meteorologice de tip nowcasting vor fi transmise în timp util, pentru prevenirea situațiilor de urgență.
Dacă seceta se menține în continuare și în aceste condiții nu putem respecta verigile tehnologice specifice culturilor de toamnă, ce lucrari agricole recomandați a fi executate pentru a putea semăna totuși în această toamnă?
Așa cum menționam la întrebarea nr. 2, lucrările solului vor fi adaptate la rezerva de apă. În plus, recomandăm și aplicarea unei udări de răsărire, îndeosebi în zonele sudice și sud-estice ale țării pentru a asigura o răsărire uniformă a plantelor de orz și grâu de toamnă. Prof. dr. Gheorghe Bilteanu menționează faptul că, “în condițiile țării noastre, în numeroși ani, îndeosebi în sudul țării, în perioada de însămânțare a grâului de toamnă se înregistrează secete pronunțate, perioada de răsărire fiind critică, pentru diminuarea consecințelor fiind necesare măsuri de asigurare a pregătirii solului în cele mai bune condiții, irigarea de răsărire împunându-se în mod obligatoriu chiar și în perimetrele irigate”. Din experiența datelor agrometeorologice prelucrate, într-adevăr în intervalul septembrie-octombrie, care corespunde cu epoca optimă de semănat a cerealierelor de toamnă, regimul pluviometric este, în general, deficitar în zonele agricole sudice și sud-estice ale țării, frecvența anilor secetoși depășind 65-75%, din care ani excesiv de secetosi – peste 35-40%. De aceea, adaptarea la resursa de apă impune lucrări tehnologice specifice, dar și soiuri cu toleranță ridicată la secetă.
Pentru a întregi acest tablou al toamnei agricole, vă rugăm să ne precizați care este rezerva de apă din sol în câmpiile României la acest moment.
La acest moment, zonele agricole cele mai afectate de seceta pedologică puternică și extremă sunt Dobrogea, cea mai mare parte a Munteniei, Olteniei, sudul Moldovei și vestul Banatului.
Victor Vătămanu
