Viitorul buget pe termen lung al UE: priorități noi pentru o Europă în schimbare

​Parlamentul European își conturează viziunea pentru următorul Cadru Financiar Multianual post-2027. Comisia pentru Bugete din Parlamentul European a făcut un pas important în direcția redefinirii viitorului buget pe termen lung al Uniunii Europene, prin adoptarea unui raport ambițios care reflectă realitățile geopolitice, economice și climatice actuale. Printr-o majoritate clară — 23 de voturi pentru, 9 împotrivă și 2 abțineri — eurodeputații au transmis un mesaj ferm: bugetul viitorului trebuie să fie mai mare, mai flexibil, mai transparent și adaptat noilor provocări.

Un buget mai mare pentru un context mai complex
Actualul plafon de cheltuieli de 1% din venitul național brut (VNB) al UE-27 este considerat insuficient pentru a face față crizelor multiple care afectează blocul comunitar. În raportul adoptat, europarlamentarii subliniază că noile priorități europene — de la securitatea colectivă și competitivitatea economică, până la combaterea schimbărilor climatice și a declinului biodiversității — necesită un buget pe măsură. De asemenea, se subliniază că retragerea treptată a SUA din rolul său tradițional de garant al securității internaționale impune o asumare mai mare din partea UE în domeniul apărării și al autonomiei strategice. România, reprezentată de europarlamentarul Siegfried Mureșan (PPE), co-raportor al documentului, sprijină ideea unui buget extins care să mențină susținerea pentru politicile tradiționale (agricultură și coeziune), dar să permită investiții serioase în domenii noi, precum apărarea și tehnologia verde.
 
Fără „plan național unic” — pentru o guvernanță participativă
O poziție tranșantă a Parlamentului este respingerea modelului de tip „un plan național pentru fiecare stat membru”, utilizat în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență post-COVID-19. Eurodeputații consideră că această abordare reduce transparența și limitează implicarea actorilor locali și regionali. În schimb, se cere o arhitectură bugetară care să implice parlamentele, autoritățile locale și societatea civilă, oferind o mai bună trasabilitate a fondurilor europene. Această schimbare este esențială pentru România și alte state membre cu regiuni în curs de dezvoltare, unde implicarea comunităților locale în gestionarea fondurilor poate contribui la reducerea inegalităților teritoriale și la consolidarea coeziunii sociale.
 
Fonduri pentru competitivitate și apărare, dar nu în detrimentul mediului și coeziunii
Raportul critică propunerea Comisiei Europene de a crea un Competitiveness Fund care ar îngloba mai multe programe existente. În schimb, se propune un nou fond direcționat, care să stimuleze investițiile publice și private prin mecanisme de tip „de-risking”, inspirate din succesul programelor InvestEU și Innovation Fund. De asemenea, se subliniază nevoia unor investiții sporite în apărare, dar fără a sacrifica finanțarea politicilor sociale și de mediu. În viziunea Parlamentului, securitatea trebuie să fie integrată într-o abordare holistică, unde apărarea este doar un pilon al unei societăți juste și durabile.
 
Simplificare, dar cu responsabilitate democratică
Un alt principiu-cheie susținut de Parlament este simplificarea procesului bugetar, dar fără a diminua controlul democratic exercitat de forul legislativ european. Se cere o transparență sporită în alocarea fondurilor și un cadru clar de responsabilizare a Comisiei, pentru ca banii europeni să ajungă acolo unde este cea mai mare nevoie — la beneficiarii finali.
În același timp, viitorul buget trebuie să fie construit cu instrumente de flexibilitate care să permită reacția rapidă în caz de criză. Se propune introducerea a două instrumente speciale: unul pentru intervenții de urgență în caz de dezastre și altul pentru provocări neprevăzute.
 
Statul de drept și condiționalitatea inteligentă
Accesul la fonduri europene trebuie să rămână condiționat de respectarea valorilor fundamentale ale UE, inclusiv statul de drept. Parlamentul susține implementarea unei condiționalități inteligente, care să permită aplicarea de sancțiuni guvernelor, fără a penaliza direct cetățenii sau beneficiarii proiectelor europene. Această abordare este extrem de relevantă pentru state ca România, care au avut în trecut dificultăți în absorbția fondurilor din cauza unor disfuncționalități administrative sau politice. Se dorește ca noul cadru să fie mai echitabil și eficient, protejând drepturile beneficiarilor.
 
Datoria comună și noi resurse proprii
În ceea ce privește plata datoriei generate de NextGenerationEU, europarlamentarii insistă ca rambursarea să nu afecteze finanțarea programelor strategice. Este necesară o separare clară între cheltuielile pentru rambursarea datoriei și cele pentru implementarea politicilor publice.
Raportul face apel și la crearea unor noi resurse proprii autentice, pentru a asigura un buget sustenabil pe termen lung. Împrumuturile comune, ca instrument de solidaritate în fața crizelor majore, rămân o opțiune susținută de Parlament.
 
Ce urmează?
Raportul urmează să fie supus votului în plenul Parlamentului European în luna mai, urmând ca prioritățile stabilite să fie incluse în propunerea Comisiei Europene privind următorul Cadru Financiar Multianual, așteptată în iulie 2025. Discuțiile ulterioare se vor concentra pe găsirea unui consens între Parlament și Consiliul UE, care va trebui să adopte bugetul în unanimitate.
România, în calitate de stat membru profund interesat de fondurile europene, are toate motivele să susțină o reformă ambițioasă a bugetului UE post-2027. Noul MFF trebuie să fie mai mare, mai flexibil și mai aproape de cetățeni. Politicile tradiționale, precum agricultura și coeziunea, trebuie să fie protejate, în timp ce noile provocări — apărarea, competitivitatea, clima — cer soluții inovatoare și responsabile. Parlamentul European a trasat direcția. Mingea este acum în terenul Comisiei și al Consiliului.
 
Alianța pentru Agricultură și Cooperare salută adoptarea acestui raport și consideră că direcțiile propuse reprezintă un pas important spre o PAC mai corectă și adaptată realităților fermierilor din Estul Europei, reiterând un principiu esențial pentru viitorul agriculturii europene: „No budget, No Vision.”
„Am contribuit activ la conturarea acestui mesaj european, atât prin structurile COPA-COGECA, cât și prin colaborarea noastră cu organizații și camerele agricole din 10 state membre din Europa Centrală și de Est. Ne bucură că vocea fermierilor români a fost ascultată la Bruxelles.”
Alianța subliniază că agricultura și politica de coeziune trebuie să rămână priorități fundamentale ale Uniunii Europene, în completarea noilor provocări legate de securitate, apărare și competitivitate economică.
„În sectorul agroalimentar sunt foarte multe provocări. NU acceptăm ca fermierii și cooperativele să primească mai puțini bani decât un buget actualizat cu inflația din ultimii 7 ani – adică minimum 30%. PAC și Coeziunea trebuie să fie susținute pe picior de egalitate cu celelalte priorități strategice ale UE. Fără Buget PAC actualizat, NU există Viziune privind Viitorul Agriculturii.” – transmite conducerea Alianței.
 
Principalele direcții susținute prin raportul adoptat:
• Recunoașterea rolului esențial al securității alimentare în autonomia strategică a Uniunii;
• Susținerea fermierilor tineri, a fermierilor mici și a sectorului pescuitului;
• Promovarea unei PAC moderne, sustenabile și simplificate, care să răspundă provocărilor climatice, inflaționiste și birocratice;
• Refuzul modelului unitar de plan național, în favoarea unei politici agricole flexibile și adaptate nevoilor locale și regionale.