Villa Vinéa – o cramă tânără care îmbină tradiția a două culturi

​Situată în localitatea Mica, de pe Târnave, crama Villa Vinèa cultivă pe 70 de hectare soiuri de struguri pentru vinuri liniștite și pentru spumante. Plantația aparține lui Heiner Oberrauch, un om de afaceri italian a cărui familie are o tradiție de șase generații în cultura viței de vie.

​Heiner Oberrauch a venit în România în anii '90 pentru a deschide o fabrică în Târgu Mureș și a fost impresionat de ce a descoperit pe dealurile de aici. “M-am îndrăgostit instantaneu de această zonă și până în ziua de azi îmi amintesc de prima dată când am privit-o: peisajul fermecător de-a lungul râului Târnava Mică, scăldat de o lumină delicată, cu dealuri care îmi aminteau de Toscana. Am decis să fie și casa mea, să încep o podgorie și să creez vinuri unice, cu un caracter deosebit, memorabile pentru cei care le gustă”, spune el în povestea de prezentare a cramei, dorind să devină ”una dintre cele mai bune crame din România”. Și nu doar peisajul l-a convins pe pasionatul proprietar, ci și calitățile deosebite ale solului, expunerea sud-vestică cu înălțimi de peste 300 m care oferă plantelor lumină și protecție naturală împotriva vânturilor din primăvară și toamnă, plus o ventilare bună care aduce o contribuție în plus la protecția împotriva fungilor. Materialul săditor a fost adus de la pepiniere din afara țării, inclusiv pentru soiurile locale, dar a fost cumpărat și de la stațiuni din România.
Numele cramei Villa Vinea are mai multe semnificații: în primul rând Heiner Oberrauch și-a dorit această componentă italiană, care înseamnă ”casa/orașul vinului”, prin care să sublinieze originile comune latine, ale romanilor care au răspândit cultura vinului în Europa.
 
Prima plantație din Transilvania cu soiuri roșii
Povestea propriu-zisă a început în 2004, iar în 2006 se plantează primele vițe la Mica. ”Am avut de la început 11 soiuri. Pentru că proprietarul cramei este un vizionar, a plantat și soiuri roșii - am fost prima cramă în Transilvania care am introdus soiurile roșii (erau și înainte, dar nu soiuri nobile pentru vin). A intuit cumva schimbările acestea, inclusiv pe cele climatice și a pariat și pe soiuri roșii”, spune Mircea Matei, managerul cramei. Primele au fost soiurile locale românești - Fetească alba, Feteasca regală, Feteasca neagră, apoi s-a continuat cu alte soiuri locale vechi introduse din timpul Imperiului– Gewürtztraminer și Riesling de Rin, urmate de Sauvignon Blanc, Muscat Ottonel, apoi soiuri care se găsesc în regiunea germanică, dar ceva mai noi pentru țara noastră – Kerner (soi alb) adaptat foarte bine aici, apoi Zweigel, iar la final Merlot și Pinot Noire. ”Kerner e cumva soiul ”nostru”, pentru că doar noi îl avem în România”, precizează managerul de la Villa Vinea. Prima recoltă transformată în vin a fost în 2011. Calitatea strugurilor este pusă în valoare de doi oenologi: Celestino Lucin (declarat oenolog al anului 2009 în Italia de celebra revistă Gambero Rosso), cel care dă ”direcția și filosofia” vinurilor produse pe Târnave, cum spune managerul cramei, și Denes Mihaly, localnic născut, crescut și dedicat profesional podgoriilor de aici. Marea parte a investițiilor au fost făcute din banii europeni alocați atât în perioada de pre-aderare la UE, cât și după, prin mai multe proiecte pentru reconversie, pentru dotare tehnică, pentru ridicarea cramei și extinderea cu un spațiu de degustare și vânzare etc. ”Avem și locuri de cazare în pachetele de vizitare/degustare, dar nu în proprietatea noastră. Am făcut parteneriate cu unități din zonă. Cred că acest aranjament ajută și alte afaceri locale, plus că turiștii au ocazia să trăiască și alte experiențe pe lângă degustarea vinurilor noastre”, explică Mircea Matei.

​O plantație doar pentru spumante
Heiner Oberrauch și-a dorit de la început să obțină și vinuri spumante din strugurii săi. Dar s-a ivit o ocazie care nu merita ratată: în 2017, la doar 10 km de Mica, la Gănești, un alt proprietar vinde o plantație de 30 de ha cu două clone de Chardonnay și Pinot Noire special selecționate pentru producția de spumant, cu aciditate bună și care se maturează cu un conținut mai mic de zahăr. ”Spumantul este o băutura elegantă, rafinată, din altă clasă. Este o încununare a unui producător de vin, de afirmare a unui statut, iar aceasta este o zonă foarte bună pentru obținerea de spumante de calitate cu ce îți oferă natura Era păcat să nu încercăm”, a mai spus managerul de la Villa Vinea.
 
Provocări tehnologice
Chiar dacă terroir-ul sau condițiile climatice ale zonei ajută la obținerea unor vinuri speciale, provocarea a fost know-how-ul și găsirea celor mai bune tehnologii pentru fiecare soi. De exemplu, s-a redus densitatea de la circa 5.000 pl/ha la 3.500 pl/ha pentru a oferi butucilor de viță o suprafață de nutriție mai mare și pentru a facilita o mai bună aerare a plantației. O altă tehnică pentru unele soiuri este normarea producției când bobul de strugure e de mărimea unui bob de piper, ajungând la circa 3.500 kg/ha struguri recoltați. ”Media pe plantație este undeva la 5.000 kg/ha. Ne dorim totul pentru calitate. Provocarea unei crame, și beneficiul în același timp, este să își producă singură materia primă. Bineînțeles că sunt și riscuri în anii mai puțin favorabili, dar în astfel de ani nu producem vinuri din gamele premium. E o tehnică destul de costisitoare pe termen scurt, dar credem că este câștigătoare pe termen lung, așa cum trebuie gândită o astfel de investiție. Pentru că o cramă devine profitabilă după foarte mulți ani”, mai spune Mircea Matei.

​Vinurile românești: surpriză și curiozitate
Producția anuală la Villa Vinea este de 270 până la 350 de tone de struguri, din care o parte este vândută. Producția de vin ajunge la 150.000-200.000 litri. Din această cantitate peste 85% se vinde în România, restul merge la export în primul rând Italia, apoi Belgia, Polonia, Canada, Germania. ”E o surpriză plăcută pentru ei, pentru unii chiar faptul că România are tradiție în producția de vin. Pe de altă parte este vorba de calitatea vinurilor pe care noi le propunem și îndrăzneala de a le lista în meniurile restaurantelor. Este un amestec de surpriză și curiozitate pentru consumatorii străini”, mai povestește managerul. Unul dintre cele mai apreciate vinuri ale cramei este un cupaj de Fetească albă-Fetească Regală, atent elaborat și maturat în baricuri. ”De altfel șansa noastră de a ne afirma, de ne distinge pe piața internațională este cu soiuri locale, vinificate superior”, este de părere Mircea Matei. Promovarea include participarea la numeroase târguri sau concursuri, în special pentru piața din România, dar nu numai. Și piața de vinuri spumante este în creștere la și ”este lupta noastră să le promovăm, începând cu concursuri sau evenimente special dedicate. Este efortul cramelor, al iubitorilor de vin și cred că trebuie făcute mai multe acțiuni de promovare a spumantelor românești. Participăm și susținem mai multe manifestări din acest sector”.
Crezul echipei de la Villa Vinea este că ”în vinuri este importantă colaborarea dintre crame pentru a crește valoarea și cultura vinului, pentru a promova cât mai bine o anumită zonă, regiune, o țară. Succesul cramei se datorează viziunii, a strategiei setată încă de la început și pașii pe care îi urmăm a mai spus Mircea Matei, subliniind încă o dată ideea că ”vinul este despre muncă multă și pasiune, pentru că vinul va fi un bun ambasador al spiritului românesc”.
 
Roxana Drăghici