Viziunea Sumitomo după decenii de experienţă în România

​Agricultura românească a cunoscut transformări majore în ultimele două decenii, evoluând de la un sector caracterizat prin organizare limitată și tehnologii insuficient dezvoltate la unul mult mai modern și integrat în piața europeană. Totuși, această evoluție nu a eliminat provocările majore cu care se confruntă fermierii, de la volatilitatea climatică, la fluctuațiile pieței cerealelor.

​O perspectivă interesantă asupra acestei evoluții vine din partea lui Takeshi Ishihara, Business Development General Manager în cadrul Sumi Agro Europe, companie a grupului japonez Sumitomo Corporation, prezent la evenimentul Biosfera Agrii din București. Takeshi Ishihara urmărește agricultura românească de aproape un sfert de secol și a avut ocazia să observe direct schimbările din teren și din structura fermelor.
 
Agricultura României – un potențial observat încă de la început
Prima vizită a lui Takeshi Ishihara în România a avut loc la începutul anilor 2002, într-o perioadă în care sectorul agricol era încă în plin proces de reorganizare.
„Când am venit pentru prima dată, agricultura României nu era atât de bine organizată. Erau mulți dăunători în culturi, multe buruieni, mai multe probleme decât în alte țări”, își amintește el.
În același timp, specialistul japonez a observat încă de atunci potențialul semnificativ al agriculturii românești. „Am simțit că există un potențial mare. Erau multe zone care puteau fi îmbunătățite”, spune Takeshi Ishihara, subliniind că tocmai aceste provocări indicau spațiul amplu de dezvoltare pentru fermieri.
 
Investiții și servicii integrate pentru fermieri
După aderarea României la Uniunea Europeană, modernizarea sectorului agricol s-a accelerat, iar interesul companiilor internaționale pentru piața locală a crescut.
În acest context, Sumitomo Corporation și-a consolidat implicarea în agricultura românească, inițial prin distribuția de produse agrochimice dezvoltate în Japonia. Ulterior, strategia companiei s-a extins către servicii integrate pentru fermieri.
„După aderarea la Uniunea Europeană, situația a început să se îmbunătățească. Datorită potențialului mare al agriculturii din România, am investit mai mult și am început să oferim și alte servicii, nu doar produse – servicii de finanțare, consultanță și alte tipuri de suport pentru fermieri”, explică Takeshi Ishihara.
Această abordare reflectă o tendință tot mai vizibilă în sectorul agricol european, în care companiile nu se limitează la furnizarea de inputuri, ci dezvoltă parteneriate pe termen lung cu fermierii.
 
Provocările specifice agriculturii românești
Comparativ cu agricultura din Vestul Europei, fermierii români se confruntă cu un context mai dificil din punct de vedere climatic și economic.
„În România se simte o influență mai mare deoarece climatul este mai volatil decât în Vestul Europei”, explică reprezentantul Sumi Agro Europe.
Pe lângă condițiile meteorologice imprevizibile, piața cerealelor este influențată de fluxurile comerciale din estul continentului, iar costurile logistice pot fi mai ridicate. „Prețurile cerealelor sunt influențate de cerealele din est, iar costurile logistice sunt mai mari din cauza distanțelor de transport. Toate acestea afectează veniturile fermierilor români și duc la o reducere a profitabilității”, subliniază Takeshi Ishihara.
 
Dimensiunea fermelor și viitorul agriculturii
Un factor important pentru dezvoltarea pe termen lung a agriculturii românești este structura exploatațiilor agricole. Dimensiunea fermelor influențează direct capacitatea de investiție și nivelul de productivitate.
Pentru a ilustra această realitate, Takeshi Ishihara face o comparație cu agricultura din Japonia. „În Japonia, fermele sunt foarte mici, sub un hectar. Se mențin la nivelul de supraviețuire, însă este dificilă investiția și creșterea productivității.”
În România însă, evoluția sectorului agricol ar putea urma o direcție diferită. „Cred că va exista o consolidare a terenurilor agricole. Fermele vor deveni mai mari, iar acest lucru va permite investiții mai consistente și o productivitate mai bună”, explică specialistul japonez.
 
Cercetarea agricolă, orientată către reziliență climatică
În contextul schimbărilor climatice, una dintre principalele direcții de cercetare pentru companiile din domeniul agricol este dezvoltarea unor tehnologii care să reducă impactul secetei asupra culturilor.
„Ne concentrăm pe dezvoltarea de produse dedicate rezistenței la secetă, cum ar fi biostimulatorii sau anumite soluții nutriționale”, spune Takeshi Ishihara.
Această orientare este justificată de condițiile specifice agriculturii românești, unde lipsa infrastructurii de irigații face ca perioadele de secetă să afecteze frecvent producțiile agricole. „Provocările sunt diferite de la țară la țară, însă în România, din cauza nivelului redus de irigații, seceta este o problemă frecventă”, subliniază el.
 
În final, reprezentantul Sumi Agro Europe transmite un mesaj de sprijin pentru fermierii români, care în ultimii ani s-au confruntat cu dificultăți semnificative.
„Știu că în ultimii ani fermierii români s-au confruntat cu dificultăți mari, în special din cauza secetei și a prețurilor cerealelor, dar sper că situația se va îmbunătăți în viitorul apropiat”, afirmă Takeshi Ishihara.
El subliniază că parteneriatul dintre companiile din sectorul agricol și fermieri este esențial pentru dezvoltarea sectorului. „Noi dorim să oferim sprijin fermierilor români și să contribuim la creșterea performanței agriculturii din România, astfel încât să continue să crească, așa cum a făcut-o și în ultimele două decenii.”
Privind retrospectiv evoluția agriculturii românești din ultimii 20–25 de ani, concluzia este clară: sectorul agricol a demonstrat o capacitate remarcabilă de adaptare și modernizare. În fața noilor provocări climatice și economice, investițiile în tehnologie, consolidarea fermelor și dezvoltarea soluțiilor agronomice adaptate condițiilor locale vor rămâne elemente esențiale pentru menținerea competitivității agriculturii românești.