Elena Mateescu, șef Serviciu INMH
În ultima perioadă, o nouă ramură a meteorologiei, respectiv agrometeorologia, se afirmă ca știință agricolă, iar rezultatele sunt din ce în ce mai mult solicitate de către cei care practică agricultura performantă. De fapt, ce este agrometeorologia?
Aș menționa faptul că nu este chiar o ramură nouă a meteorologiei, deoarece primele observații și măsurători agrometeorologice de specialitate au fost efectuate de Ștefan Hepites, încă din anul 1882, an în care a publicat și lucrarea “Utilizarea observațiilor meteorologice în agricultură”. În esență, agrometeorologia este știința care studiază influența condițiilor meteorologice asupra proceselor de creștere și dezvoltare a culturilor de câmp și pomiviticole, având ca principal scop determinarea necesarului unui sistem sau biotop agricol în atingerea productivității biologice optime. Importanța științifică și practică a agrometeorologiei constă în gestionarea și conservarea resurselor agroclimatice, în scopul dezvoltării procesului de producție agricolă, precum și în realizarea unor produse specializate și diseminarea acestora către toți utilizatorii de profil agricol. Activitatea de agrometeorologie este reprezentată prin două componente de bază, respectiv deservirea operațională și cercetări aplicative de modelare și evaluare a resurselor agroclimatice în producția vegetală. Activitatea operațională include monitorizarea parametrilor agrometeorologici, utilizând date și informații de specialitate de la 55 de stații meteorologice cu program agrometeorologic incluse în rețeaua națională de meteorologie, iar studiile de cercetare aplicativă urmăresc, în principal, perfecționarea metodelor de predicție a efectelor variabilității climatice (incluzând evenimentele extreme) asupra creșterii, dezvoltării și formării recoltelor agricole.
Analiza impactului fenomenelor periculoase asupra productivității agricole necesită deci metode specifice de monitorizare, precum și tehnici de identificare și estimare în scop prognostic a evoluției celor mai importante componente ale variabilelor de mediu (temperatură și precipitații).
Combinarea fenomenelor meteo extreme poate avea efecte directe și indirecte asupra capacității de producție a plantelor agricole?
Speciile agricole sunt vulnerabile la frecventele variații climatice anuale, iar reducerea pierderilor și creșterea nivelului producțiilor agricole sunt benefice atât economic, cât și social. Efectele fenomenelor meteo extreme în agricultură sunt variate și complexe, directe și/sau indirecte, singulare și/sau cumulative, momentane și/sau prelungite, locale și/sau extinse. Efectele directe conduc treptat la deprecierea stării de vegetație și la reducerea producției agricole, chiar compromiterea culturii, în funcție de intensitatea și durata condițiilor limitative. Efectele indirecte sunt mult mai complexe, determinând schimbări în practicile de utilizare a terenurilor agricole și tehnologia de cultivare, precum și a modului de folosință a acestora, fiind afectată atât stabilitatea recoltelor, cât și dezvoltarea economică a unei regiuni sau zone agricole, atunci când fenomenul se succede în timp și spațiu, iar măsurile de prevenire și/sau diminuare a consecințelor nu sunt aplicate corespunzător. De aceea, între agrometeorologie și celelalte ramuri ale meteorologiei, îndeosebi meteorologia sinoptică și climatologie, există o legatură interdisciplinară bazată pe prelucrarea datelor meteorologice și climatologice și interpretarea rezultatelor, în scopul evaluării în scop prognostic a evoluției resurselor de apă și sol.
Nu în ultimul rând, prevederea și monitorizarea fenomenelor meteorologice periculoase, cum ar fi seceta, ploile torențiale, grindina, inundațiile, înghețul, sunt considerate, pe drept cuvânt, instrumente utile în realizarea unui sistem decizional de protecție și asigurare a producției alimentare.
Studiul agrometeorologic presupune și luarea în calcul a influenței fenomenelor meteorologice asupra solului. Care sunt efectele acestei influențe asupra însușirilor solului?
Clima solului este în strânsă conexiune cu condițiile meteorologice și influențează semnificativ creșterea și dezvoltarea plantelor, elementele principale ale climatului solului fiind temperatura (îngheț/dezgheț), umiditatea (deficit/exces de apă în sol) și aerul din sol.
Cunoașterea climei straturilor superioare ale solului este importantă în alegerea măsurilor agrotehnice privind ameliorarea însușirilor solului, cum ar fi: aratul, grăpatul, aplicarea de îngrășăminte, irigarea, mulcirea etc. De asemenea, solul este o componentă esențială a echilibrului global al carbonului și poate fi afectat în mod semnificativ de procese precum eroziunea, arderea biomasei și diminuarea fertilității. Mineralizarea carbonului organic din sol depinde foarte mult de temperatură, astfel încât încălzirea poate duce la procente și mai mari de emisii de CO2 în atmosferă. Degradarea solului este produsă, în principal, de practici neadecvate în administrarea terenurilor. Două dintre consecințele principale ale degradării solului sunt pierderea carbonului organic din sol, ce duce la emisii crescute de CO2 în atmosferă, și reducerea producției nete principale, definită ca rată de asimilare a carbonului din atmosferă de către plante, sub formă de CO2. Practicile agricole ce sporesc emisiile de CO2 ale solului sunt, în principal, despăduririle, drenajul solurilor organice/turbice, agricultura de subzistență, ce duce la epuizarea fertilității, pășunatul excesiv. Alegerea unui sistem de management al solului, corespunzător sub aspectul lucrărilor de arat, fertilizare, rotația culturilor, poate reduce pierderea carbonului din sol și chiar crește capacitatea de reținere a acestuia.
Apariția și dezvoltarea unor boli și dăunători specifici culturilor agricole este posibilă și din cauza înregistrării unor condiții optime meteorologice. Cum considerați colaborarea cu Laboratoarele Județene de Protecția Plantelor, actuală și de perspectivă, în vederea cunoașterii și recomandării unor soluții optime de combatere a acestora?
Pentru a avea recolte de calitate superioară, controlul buruienilor și dăunătorilor este important și se bazează pe implementarea unei scheme specifice fiecărui agent patogen ce poate afecta o specie agricolă. Reducerea utilizării produselor chimice poate fi considerată o regulă generală, atât în privința protecției mediului în ansamblu, cât și a unei contribuții diminuate la emisia de gaze. Lupta împotriva bolilor și dăunătorilor din terenurile îngrășate natural se bazează pe trei instrumente principale: rezistența la purtătorii de paraziți, rotația culturilor, tehnici de cultivare corespunzătoare. Nu toate bolile pot fi evitate prin aceste strategii; totuși, pagubele produse de multe boli pot fi reduse semnificativ prin integrarea lor. Cât privește relația directă cu Laboratoarele Județene de Protecția Plantelor, până în acest moment nu am avut solicitări directe, însă în cadrul buletinelor agrometeorologice transmise săptămânal către Ministerul Agriculturii includem și estimări privind starea fitosanitară a culturilor agricole, în funcție de prognoza regimului termic din aer și sol, precum și hidric, acești parametri având un rol hotărâtor în apariția și dezvoltarea agenților patogeni. Sigur că dacă în viitor vom avea cerințe specifice din partea acestor instituții vom răspunde pozitiv, luând în considerare zonele potențiale de risc. Am avut însă o colaborare foarte bună cu Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Plantelor București, prin două proiecte CEEX, care au avut ca obiective evaluarea potențialului de risc față de atacul „focului bacterian” în plantațiile pomicole din sudul României și aspecte privind creșterea riscurilor fitosanitare emergente, în contextul schimbărilor climatice.
Știind că este necesară cunoașterea previziunilor agrometeorologice privind oscilațiile temperaturilor și a cantitățiilor de precipitații pe o perioadă medie și lungă de timp, ce ne puteți spune?
Cu siguranță, estimările pe termen mediu și lung oferă o perspectivă, cel puțin de ansamblu, a evoluției rezervei de apă din sol la începutul fiecărui an agricol, în funcție de aceste informații, putându-se stabili momentul înființării însămânțărilor, calendarul lucrărilor tehnologice și, implicit, pregătirea sistemelor de irigații pentru zonele potențial afectate de insuficiența apei din sol. În cadrul Administrației Naționale de Meteorologie, prognozele pe termen lung, elaborate de specialiștii din cadrul Laboratorului de Prognoze de Lungă Durată, oferă informații privind regimul termic al aerului și al precipitațiilor, pentru un interval de 3 sau 6 luni, actualizate în fiecare lună. Pe baza acestor date, în cadrul Laboratorului de Agrometeorologie se fac estimări privind evoluția rezervei de apă din sol pe termen lung, la nivelul întregului teritoriu agricol al țării sau regiuni de interes agricol, precum și specie agricolă.
Care sunt domeniile științelor exacte care au legătură directă cu agrometeorologia?
În primul rând, au legătură directă matematica și fizica, îndeosebi pentru activitatea de prognoză și modelare. De asemenea, știintele agricole interrelaționează cu agrometeorologia pentru fundamentarea științifică a relației vreme-recoltă. Nu în ultimul rând, sunt necesare și științele economice, în scopul estimării pierderilor globale din cauza fenomenelor meteorologice extreme, datele statistice asigurând și o planificare strategică a producției pe baza previziunilor în timp și a tendințelor de evoluție. Iată că fiecare domeniu în parte contribuie la elaborarea unor produse meteo și agrometeorologice specializate pentru fiecare utilizator din domeniul agricol, tehnologic și economic.
La final, un gând pentru cei care au ales ca meserie activitatea de studiu interrelațional al agrometeorologiei, pentru a răspunde cerințelor unei agriculturi moderne.
Toate gândurile de bine meteorologilor și agrometeorologilor, putere de muncă și sănătate. De asemenea, și tuturor celor care asigură diseminarea informațiilor, pentru că numai într-o echipă putem face cunoscute aceste date de specialitate. Ne dorim să putem aduce numai vești bune, însă uneori mersul vremii determină și efecte adverse. Însă VREMEA poate fi un aliat al recoltelor noastre dacă ne informăm din
Și pentru că suntem la început de martie, o primăvară frumoasă tuturor cititorilor!
Victor Vătămanu
