Vulnerabilitatea sectorului agricol românesc

​Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European, a fost invitat la Agri Trade Summit 2026, unde a subliniat rolul strategic al agriculturii în România, nu doar din prisma economică, ci și din punct de vedere al securității naționale și stabilității sociale.

Domnia sa a subliniat necesitatea trecerii de la exportul de materie primă la valoare adăugată produsă în România. Țara noastră este un producător important de cereale, exportă masiv animale vii, însă procesarea rămâne în continuare un sector slab dezvoltat.
„România are un rol polivalent extrem de important. Suntem un actor major în bazinul Mării Negre și în același timp un jucător relevant în lumea europeană. Suntem lideri europeni la exportul de cereale și primul producător din UE la semințe de floarea soarelui.
Agricultura reprezintă 2,5% din PIB-ul României, peste media europeană, și aproape 25% din forța de muncă este implicată în acest sector, ceea ce este relevant de menționat în negocierile care se poartă la Bruxelles. Și totuși avem un paradox major: exportăm masiv materie primă și importăm masiv produse procesate.
În 2024 am avut, în ciuda eforturilor, un deficit agroalimentar de aproape 4,8 miliarde de euro. În primele 8 luni din 2025 deficitul era deja de 3,4 miliarde de euro. Asta înseamnă că valoarea adăugată pleacă din România.
În sensul acesta susțin eforturile Ministrului Agriculturii de a reduce acest decalaj și, mai ales, de a avea un buget adecvat la nivel național pentru zona de agricultură, tocmai pentru a investi suplimentar în acest domeniu și, cu precădere, în procesare prin diferite mecanisme care pot implica inclusiv resurse financiare europene.
Nu vorbim astăzi de producție, ci de o vulnerabilitate majoră dictată de modelul economic în jurul producției.”
 
Fermierii au nevoie de o politică agricolă comună puternică
„Costurile cu energia, combustibilul și îngrășămintele chimice au crescut iar prețurile globale la cereale au scăzut. Capitalul de lucru este din nefericire insuficient. Piața internă funcționează pe termene de plată de 60 - 90 de zile, ceea ce reprezintă o presiune pentru fermieri. În multe ferme, balanța venituri - cheltuieli este la limită. De aceea, trebuie să întărim nevoia unei politici europene clare în sprijinul fermierilor. Trebuie să învățăm să jucăm inteligent inclusiv în negocierile europene, inclusiv printr-un rol mai important al României pe bursa de mărfuri și produse agricole. Printr-o coordonare mai bună, România poate, de exemplu, să joace un rol cheie pe bursa de cereale.
Din perspectivă europeană discutăm astăzi viitorul cadru financiar multianual post-2028.
Fondurile pentru coeziune, agricultură și dezvoltare rurală sunt de cca 947 miliarde de euro.
Din nefericire, ponderea agriculturii în bugetul european scade comparativ cu perioada actuală.
În acest context, ne întrebăm: Care este poziția României în aceste negocieri privind viitorul buget european multianual și mai ales în agricultură? Ce anume solicităm pentru fermierii români, ce anume solicităm pentru agricultura europeană și dezvoltarea zonelor rurale - în contextul în care fondurile pentru dezvoltarea zonelor urale nu sunt clar menționate în propunerea de buget făcută la nivel european.
De aceea, o parte dintre noi, eurodeputații, ca reprezentanți ai României, căutăm să fim de folos. Căutăm să contăm și să influențăm decizia, pentru că eu cred într-o Românie puternică la nivel european, care se afirmă, care construiește și influențează deciziile.
Am negociat bugetul Uniunii Europene și am inclus fonduri suplimentare pentru agricultură și dezvoltarea zonelor urale. În acest sens mi-am propus să am un impact mai mare pe zona agricolă și am devenit raportorul Comisiei Europene pentru Bugete pe zona de politică agricolă compună post-2028. Am avut o primă discuție cu colegii mei în încercarea de a puncta câteva elemente care cred că sunt importante și aș dori să subliniez aici faptul că politica agricolă comună trebuie să rămână o politică distinctă, bine finanțată, nu diluată într-un fond general.
Convergența externă a plăților directe trebuie să fie echitabilă. Nu putem accepta ca fermierii români să primească subvenții semnificativ mai mici decât alți fermieri europeni. Sprijinul trebuie să fie predictibil, în special pentru fermierii mici și cei tineri.
România are 3,5 milioane de fermieri și 20% dintre aceștia lucrează la nivelul unor ferme de mici dimensiuni.
Menținerea regulii N+3 este esențială pentru a avea o absorbție concretă, realistă și suficientă a fondurilor. În sensul acesta, în ultimele negocieri care s-au purtat, România a reușit să obțină un pachet suplimentar de aproximativ 3,8 milioane de euro din fondurile nealocate în fază inițială, ceea ce înseamnă că încă din 2028 ar trebui să avem o serie de planuri pentru agricultură bine pregătite în contextul în care cel mai probabil o să trebuiască să realizăm noi planuri naționale, după modelul PNRR.
Trebuie să începem deja dialoguri cu fermierii pentru a vedea care pot fi aceste priorități atât la nivel european cât și la nivel național. În același timp, în propunerea pe care Comisia Europeană a făcut-o, pentru că sunt anumite elemente pozitive, putem să vedem o posibilă creștere nominală de aproape 13% a pachetului agricol total pentru perioada 2028 - 2034, putem să ajungem la aproximativ 24 miliarde de euro alocați României. Însă dacă e să comparăm cu perioada actuală, luând în calcul inflația, creșterea nu este suficientă pentru nevoile pe care le avem în contextul în care dorim să atingem și această convergență a fondurilor pentru fermieri.
Doar banii singuri, nu rezolvă problema modelului economic. Trebuie să discutăm serios despre procesare și integrare pe lanțul valoric. Exportăm rapiță, floarea-soarelui, porumb, grâu, dar procesarea nu atinge astăzi nivelul dorit.
Soluția nu poate fi fragmentarea, soluția este coagularea intereselor, coagularea energiilor în zona agricolă. În acest sens, susținerea și dezvoltarea de clustere regionale integrate, organizate sub forma de ce nu poate chiar a unor societăți pe acțiuni în care să fie implicați fermieri, procesatori, depozite, logistică și distribuție. Statul poate să sprijine aceste demersuri prin ajutoare de stat și fonduri europene, credite garantate de stat sau chiar punerea la dispoziție a infrastructurii logistice, și există modele la nivel european în acest sens.
Putem să ne gândim la noul program lansat de Uniunea Europeană EastInvest, unde există fonduri oferite de mai multe bănci de investiții sub formă de împrumuturi în valoare de peste 20 milioane de euro. Fermierii pot profita de aceste oportunități pentru că fără lichiditate piața internă nu poate funcționa eficient.”
 
Acordul comercial UE - Mercosur  
„Acordul poate genera riscuri majore pentru anumite sectoare sensibile. Este important că s-a putut introduce clauza de salvgardare cu anumite elemente mai ferme.
De exemplu, a scăzut pragul de alertă de la 10% până la 5%, posibilitatea declanșării investigațiilor într-un timp mai scurt și proceduri accelerate pentru produsele expuse cu prețuri neloiale. Dar trebuie să mergem mai departe, cu solicitări clare de sprijin pentru fermieri.
Posibilitatea de a obține un fond de compensare este una reală, una posibilă, și această compensare ar trebui să fie realizată nu din fondurile de flexibilitate, nu din marginile pe care le are fiecare stat, ci din noi resurse financiare europene. Mai mult decât atât, trebuie să cerem în continuare garanții suplimentare pentru respectarea standardelor UE și controale consolidate la frontieră. Principiul trebuie să fie clar: aceleași standarde pentru toți.
În același timp, securitatea și siguranța alimentară națională nu pot depinde exclusiv de verificările realizate de agenția națională. Lanțul de distribuție trebuie responsabilizat, certificarea calității trebuie să devină o obligație împărțită între importatori și retaileri.”
 
Digitalizarea agriculturii și compensații pentru creșterea prețurilor la carburanți
„Avem nevoie de integrarea inteligenței artificiale, de Internetul Lucrurilor (loT), de drone, sisteme de management, de Blockchain, dar și de formare profesională reală. În paralel, instrumentele de gestionare a riscurilor trebuie consolidate.
Noua Rezervă Europeană de Crize este un pas înainte, dar România trebuie să dezvolte și mecanisme naționale dedicate, inclusiv pentru secetă.
Ca urmare a creșterii prețurilor la carburanți, am solicitat CE activarea unui mecanism european pentru sprijinirea agricultorilor prin acordarea de compensații financiare temporare sau sprijin țintit pentru agricultorii afectați de majorarea costurilor cu combustibilul.
Majorarea prețurilor la combustibil, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al evoluției pieței petrolului, riscă să ducă la creșterea costurilor de producție în agricultură, deoarece combustibilul este utilizat în lucrările agricole, transport și logistică.”
 
Ana Ioniță