Zăpada, binecuvântare sau povară pentru agricultura românească?

În fiecare iarnă, stratul de zăpadă ce acoperă câmpiile și dealurile României devine un subiect de interes major pentru agricultori. Pentru unii, el reprezintă o sursă vitală de apă și protecție pentru culturi, în timp ce pentru alții, poate aduce pagube semnificative și probleme logistice în exploatațiile agricole. În prima jumătate a lunii februarie 2025, România a înregistrat temperaturi variate, influențând astfel cantitatea și persistența stratului de zăpadă.
Zăpada joacă un rol esențial în protejarea solului și a culturilor de toamnă, precum grâul și rapița. Stratul alb acționează ca un izolator natural, protejând rădăcinile plantelor de gerurile severe și prevenind înghețul adânc al solului. Totodată, în momentul topirii, contribuie la reînnoirea rezervei de apă din sol, un aspect crucial mai ales în condițiile schimbărilor climatice care aduc veri tot mai secetoase.
De asemenea, stratul de zăpadă previne evaporarea excesivă a apei din sol și reduce impactul vânturilor puternice, care ar putea usca și afecta terenurile agricole. Astfel, un strat uniform și moderat de zăpadă poate deveni un aliat al fermierilor, oferind protecție naturală și menținând echilibrul hidric al terenurilor agricole.
Pe de altă parte, ninsorile abundente, mai ales când sunt urmate de fenomene extreme, precum ploi înghețate sau viscole puternice, pot cauza probleme semnificative. Drumurile blocate îngreunează transportul furajelor și accesul utilajelor agricole, ceea ce afectează activitățile din ferme. Greutatea stratului de zăpadă poate duce la ruperea serelor și distrugerea unor culturi protejate, cum ar fi legumele cultivate în solarii.
Un alt risc major îl reprezintă topirea bruscă a zăpezii, care poate provoca inundații locale. Acestea afectează terenurile agricole prin băltirea apei și prin eroziune accelerată, spălând stratul fertil al solului.
În plus, alternanța îngheț-dezgheț poate duce la formarea crustelor de gheață pe câmpuri, sufocând plantele și reducând semnificativ randamentul culturilor.
În fața acestor provocări, fermierii români trebuie să adopte măsuri de adaptare inteligente.
Investițiile în sisteme moderne de drenaj și canalizare pot contribui la prevenirea inundațiilor cauzate de topirea bruscă a zăpezii. De asemenea, îmbunătățirea infrastructurii rurale este esențială pentru a menține accesibilitatea drumurilor în timpul iernii.
Utilizarea tehnologiilor avansate pentru monitorizarea vremii și aplicarea unor practici agricole eficiente, precum semănatul culturilor de acoperire, pot ajuta la diminuarea impactului negativ al iernii asupra solului.
În plus, adoptarea unor soiuri rezistente la condiții extreme poate asigura o mai bună adaptabilitate a culturilor la oscilațiile climatice.
Astfel, deși iarna poate fi imprevizibilă, cu strategii adecvate, zăpada rămâne un element esențial pentru echilibrul agricol al României.
Cheia succesului stă în adaptabilitate și în implementarea unor practici sustenabile care să permită transformarea provocărilor în oportunități pentru agricultură.

​Simona Munteanu