La data de 4 iunie, în Insula Mare a Brăilei a fost mare sărbătoare, la care au participat peste 800 de oameni, adunați din toate colțurile lumii agricole și politice. Evenimentul a fost organizat de TCE 3 Brazi, împreună cu prestigioasa companie DuPont.
Pe parcursul întregii zile, am putut observa că în IMB se face agricultură la nivel european, utilizând cele mai avansate tehnologii, dar și inovațiile companiei DuPont, care în foarte scurt timp ne va prezenta o tehnologie revoluționară, ce va produce bioenergie din resturi vegetale din câmp.
DuPont a fost declarată anul trecut cea mai performantă companie de cercetare la nivel global.
În România, DuPont a investit acum trei ani, lângă București, 26 de milioane de dolari, pentru a avea astăzi cea mai performantă stație de condiționare de semințe de porumb și floarea-soarelui din întreaga Europă. Este o investiție nouă, făcută la cheie, iar DuPont, împreună cu firma Pioneer, are privilegiul de a fi lider pe piața de inputuri în agricultura românească.
Compania DuPont este un partener al tuturor fermierilor din întreaga țară și este alături cei care doresc să facă agricultură la nivel performant. Agricultura nu este un hobby, este un business, iar la ora actuală a devenit o știință, iar știința se face utilizând cele mai avansate tehnologii.
Vasile Iosif, director general DuPont România
„Tehnologiile sunt una dintre cele mai importante elemente pe care agricultura ar trebui să le facă în secolul XXI. Nu trebuie să ne gândim doar să facem producție pentru consumul propriu, ci să ne asigurăm și prezența pe piața internațională.
Facem investiții, aducem fonduri europene, omul pune în funcțiune unități agricole mai mari sau mai mici, dar ce ne facem cu piața dacă, după ce le-am pus în funcțiune, am cheltuit bani? Avem experiență din acest punct de vedere, este nevoie de un dialog prin care să se ajungă la o strategie pe termen lung, să existe un consens politic, să nu se facă o strategie în birou. Doar în baza acestei strategii România poate să prospere, cu obiective precise, numai așa România poate fi o mare putere agricolă, nu doar la nivel european.
Ceea ce a facut dl Buzdugan aici, în Insula Mare a Brăilei, este de o mare performanță agricolă, din punct de vedere tehnologic și biologic, este o performanță și pentru mediu.
IMB a pus accent pe cercetarea oricărui produs, nu îl introduc în câmp până nu sunt absolut convinși că este ceea ce le trebuie. Astăzi, 70% din produsele din IMB sunt produse DuPont, însemnând fungicide, erbicide și momentan puține insecticide, pentru că nu am lansat încă noile generații.
În IMB se cultivă astăzi 10.000 ha de floarea-soarelui, exclusiv DuPont, cu tehnologia dezvoltată de noi. În urmă cu câțiva ani, în IMB se renunțase la cultivarea florii-soarelui din cauza faptului că nu puteau controla buruienile, dar astăzi, datorita tehnologiilor pe care le avem, aceste probleme sunt inexistente.
La ora actuală, DuPont, comercializează produsele pe care le are în portofoliu, prin distribuția națională și regională.
Organizăm foarte multe instruiri tehnice, întâlniri cu fermieri. Imaginile din IMB vorbesc de la sine.
Agricultura este construită din mai multe verigi tehnologice, aș minți dacă aș spune că este îndeajuns să ai o protecție bună a culturilor și atât. Inclusiv în Insula Mare, culturile suferă de secetă, dar în momentul în care pentru planta de cultură nu există concurență pentru apă cu buruiana, lucrurile arată altfel.
Tehnologiile pe care le avem noi sunt multiple, tehnologiile trebuiesc ajustate de la zonă la zonă, sămânța pe care o avem, prin divizia de semințe Pioneer, trebuie localizată în funcție de zonă.
Fermierul român trebuie să înțeleagă că nu există o tehnologie standard, există tehnologie ajustată în functie de nevoile pe care le are. Chiar și în cadrul aceleiași unități nu poți aplica aceeași tehnologie, pentru că solele sunt diferite.
Avem o echipă foarte puternică în teritoriu, care poate să-i viziteze pe fermieri, iar de anul viitor vom organiza întâlniri la nivel județean, cu 5-600 de fermieri relevanți, care se vor aduna într-o sală, unde se va discuta despre tehnologii și produse pe care noi le oferim. Aceste întâlniri vor fi organizate de noi și de Pioneer.”
Ing. Lucian Buzdugan, director SC TCE Trei Brazi
„Încă de la începutul sosirii noastre în Insula Mare a Brăilei ne-am propus un program de modernizare. Astazi putem spune că am investit în Insulă, numai în utilaje, aproximativ 60 de milioane de euro. Am dotat IMB la nivel european, ne gândim să ne dotăm și la nivel mondial.
De asemenea, ne-am preocupat de maximizarea producției, alegând cei mai performanți hibrizi, cele mai performante soiuri, testăm prima dată în zone micro, apoi în zone macro. Ne preocupăm de cea mai bună paletă de substanțe chimice, care trebuie să rezolve cel de-al treilea obiectiv al nostru, acela de a proteja mediul. De aceea substanțele chimice pe care le folosim sunt prietenoase cu albinele, în primul rând. Avem peste 7.500 de familii de albine, care conviețuiesc cu noi și nu au nici un fel de problemă. De asemenea, acționăm pentru reducerea cantităților de azot chimic și înlocuirea acestuia cu azot biologic. Ministerul Agriculturii ar trebui să solicite Uniunii Europene să ne lase să folosim cele mai moderne forme ale biotehnologiei, pe care cele mai avansate țări din lume le folosesc în prezent. Paradoxul european constă în faptul că putem utiliza, putem consuma, dar nu putem produce plante modificate genetic. Este greu de înțeles acest lucru de către noi, cei care producem, în condițiile în sunt mult mai prietenoase cu mediul decât sistemele vechi tradiționale.
Tot pe ideea modernizării, ne-am propus să acționăm în scopul reducerii efectelor negative ale încălzirii globale. În IMB, acest fenomen se manifestă cel mai tare, de aceea dorim să ne modernizăm sistemul de irigații. Inițial am găsit 7.000 ha funcționale în Insula Mare, iar astăzi avem 38.000 ha. Am cumpărat echipamente, datorită cărora productivitatea a crescut la aproape 6 ha, dar azi ne propunem să irigăm cu pivoți peste 40.000 de ha, într-o primă etapă, și de asemenea, să ne ridicăm în partea de sus a Insulei, pentru că acolo este într-adevar dezastru. În acea zonă, nu au căzut de două luni decât 20 de litri de precipitații. De trei ani, în Insula Mare a Brăilei nu se depășesc 250 de milimetri, deci ne puteam compara cu Israelul. De aceea suntem preocupați să ne realizăm depozite. Nu avem depozite suficiente pentru a valorifica resursele naturale pe care le avem, și anume să trecem la producerea energiei verzi, adică să utilizăm resturile vegetale, cocenii, tulpinile de floarea-soarelui, resturile vegetale de la rapiță, să le utilizăm după o nouă tehnologie în producerea biocombustibililor, să nu facem concurență cu alimentele și să folosim partea reziduală.
Ne preocupă foarte mult oamenii cu care lucrăm, avem un colectiv extraordinar, îi felicit pe cei care lucrează în Insula Mare, pentru că aici sunt condiții de izolare. Deși suntem în criză, noi am mărit salariile cu 20% de la 1 ianuarie, toată lume a primit prime, și de Paște, și de sfârșit de an. De asemenea, avem grijă să le asigurăm oamenilor condiții bune de muncă.”
Marinel Burduja, prim-vicepreședinte Raiffeisen Bank
“România reprezintă o forță, nu doar în agricultură, inteligența românească este importantă pentru Europa și cred că prin aceste realizări pe care le-am văzut în IMB intrăm cu adevărat în marea familie europeană. Faptul că noi ne aflăm aici înseamnă că bancile creditează agricultura României, este o problemă care ține mai mult de formarea relației dintre societățile agricole și bănci, din cauza faptului că majoritatea nu au specialiști care să redacteze documentații de credit corespunzătoare. Împreună cu specialiștii de la TCE 3 Brazi, am făcut o școală reciprocă, ei au învățat cum trebuie pregătită documentația pentru bancă, iar noi am învățat agricultură. Prin această excepțională colaborare, am ajuns să ne bucurăm împreună de toate realizările.”
Traian Băsescu, președintele României
Înființarea comisiei prezidențiale pentru stabilirea strategiei pe termen lung a agriculturii românești „S-a ridicat problema unei politici agricole care să nu fie neutralizată de jocul politic actual și, dacă se ajunge la această concluzie, președintele Băsescu este gata să patroneze o comisie prezidențială pentru stabilirea strategiei pe termen lung a agriculturii românești. Poate fi o soluție esențială pentru a scoate agricultura din bătălia politică.
O astfel de comisie este o structură prin care poți avea acces la toate zonele de informare și poate până la începutul primăverii viitoare să prezinte o strategie agricolă pe termen lung.
Aspecte manageriale pentru agricultori În afară de aceste observații, aș vrea să spun câteva lucruri în care cred și care au aspect managerial, nicidecum sfaturi pentru agricultori.
În primul rând, avem o evaluare, care că aspect în România are potențial agricol să hrănească 80 de milioane de cetățeni. În raport cu această realitate, noi importăm 70% din hrana populației României. Avem o mare problemă: foarte mulți dintre agricultorii noștri înteleg că produsul finit este produsul agricol, iar acest lucru este complet greșit. Nu din vânzarea porumbului, a grâului sau a soiei se câstigă bani, ci se câștigă bani din patiserie, din producție de carne, din produsul finit, cel care ajunge la hipermarketuri sau în magazinele mai mici.
Va trebui să generăm o politică integrală, să considerăm producția agricolă materie primă și să privim bilanțul economic atunci când produsul este cumpărat și ajunge pe masa clientului.
În mod categoric, această politică trebuie consolidată și trebuie să uităm de ideea că putem face bani din producția agricolă, chiar dacă s-ar obține producții agricole foarte mari și s-ar exporta, s-ar exporta subvenții.
Esențial este să corelam producția agricolă, fie că este zootehnie, viticultură, pomicultură, fie că este producție de grâu, porumb, cu industria alimentară. Susțin fără nici un fel de rezerve că acum este momentul utilizării miliardelor puse la dispoziție de UE pentru întreprinderi mici și mijlocii, estimate valorificării producțiilor și transformării producției agricole în industrie alimentară. În această direcție trebuie să ne orientăm politicile agricole, să privim industria alimentară ca parte a politicii agricole.
Nu există posibilitatea ca agricultorul să prospere numai prin producția agricolă, producția agricolă trebuie industrializată într-un sistem de producție alimentară, care să valorifice cât mai mult din această producție.
Discutând despre agricultură, nu putem să nu observăm învățământul nostru agricol, preuniversitar, care s-a depreciat puternic sau nu mai există. Poate fi rezultatul reformei învățământului din perioada anilor 1997-1998, poate fi rezultatul altor acțiuni, cert este că învățământul agricol s-a depreciat și școala în care se produc aceste acțiuni agricole nu mai funcționează. Educația este o zonă asupra căreia trebuie să revenim consistent, prin crearea de școli, care să pregatească viitori șefi de fermă, sau șefi de lucrări de bună calitate.
Irigațiile, o urgență majoră Pentru că discutăm de schimbări climatice, mi-aș permite să spun irigații, irigații, irigații. Pentru că nu mai suntem o țară care să fie dependentă 100% de Dumnezeu, pentru că s-au schimbat tehnologiile și pentru că trebuie să facem agricultura să genereze producție sigură, mai ales în cazul în care ne propunem ca agricultura să nu fie doar un furnizor de materie primă. Pentru o industrie alimentară performantă, irigațiile sunt o urgență majoră.
Aș vrea să se înțeleagă că în mine puteți avea un partener extrem de convins de nevoia de a valorifica șansa de a avea un potențial agricol foarte bun.
Cred că trebuie să privim cu toată seriozitatea tehnologiile moderne în agricultură și poate că sistemele de irigații pe care noi le știm de pe vremuri în mod cert pot fi puse în muzeul agriculturii românești. Ne propunem ca de la anul să introducem sisteme moderne de irigat în România.
Ar trebui să ieșim din demagogia politică și să avem curaj să impunem măsuri fiscale care să stimuleze producția agricolă și producția de animale.
În 10-15 ani se estimează o criză alimentară Foarte mulți oameni politici din UE discută mult despre agricultură în consiliile europene și nici unul nu este specialist în agricultură. Un lucru frecvent în abordările oamenilor politici este îngrijorarea legată de o viitoare criză alimentară. Cred că România are toate condițiile favorabile dacă actionează la timp. În 10-15 ani, atunci când se estimează să se producă criza alimentară, din cauza creșterii explozive a populației planetei, ar trebui să fim pregatiți. Agricultura nu se schimbă nici într-o zi, nici în două, esential este să avem o strategie care să facă din România nu numai un performer în industria agroalimentară, ca efect al unei agriculturi foarte puternice, dar și o țară care să asigure resurse planetare din stocul de alimente, atunci când alimentele vor începe să fie foarte scumpe și rare față de nevoi. Agricultura trebuie să își asume responsabilități și în producția de bioenergie, în mod cert avem teren suficient să acordăm atenție agriculturii și ca producător de energie.
Băncile, rămase momentan fără susținător Pentru mine, ultima întâlnire cu băncile a fost o mare dezamăgire, parcă mă aflam în fața unor societăți neperformante, care trebuie să vadă și ele cum mai pot primi ceva de la stat. Va trebui să găsim soluții în afara băncilor românești, pentru că acestea nu se angajează serios în a fi parte a economiei românești, iar Guvernul va trebui să găsească soluții alternative.
În nici un caz, după discuția pe care am avut-o cu băncile, în mine nu mai au un susținător până când nu încep să reia creditarea și nu coboară batjocura din zona dobânzilor. Ei susțin un lucru:
«Noi am injectat bani în economia romanească», și le recunosc acest merit, băncile au fost unul dintre motoarele creșterii, alături de bugetul de stat, dar nu statul a făcut datoria pe termen scurt de 24-26 de miliarde de euro, de a trebuit să recurgem la împrumuturi pentru a lăsa bani liberi pe piață, ci banci care au raportat profituri extraordinar de mari.
Nu statul le-a pus să facă împrumuturi pe termen scurt, în condiții care au adus România de a avea datorii private de 24-26 de miliarde în acest an, deci au responsabilitate. Fac apel la banci să redevină responsabile, pentru că nu mai este dispus nimeni să facă astfel de cadouri, trebuie să devină parte a ieșirii României din criza economică, atât băncile comerciale, cât și Banca Națională. Împreună trebuie să găsească soluții, să se implice în finanțarea agriculturii și a celorlalte domenii.
Am întâlnit nu numai situația din agricultura care a fost semnalată aici, am întalnit foarte mulți primari care spun: «Degeaba există programul de reabilitare a blocurilor, primim 50% de la UE, dar pentru ceilalți 50% ne ducem la bănci, care ne pun dobânzi de 20-22%». În aceste condiții, nu se pot lua credite și se abandonează și fondul UE, din cauza băncilor din România.
Nu i-a pus nimeni ca din decembrie-februarie să pornească o cruciadă unii impotriva celorlalți, să își fure clienții, iar acum să spună că nu pot da credite decât cu dobanzile din decembrie-februarie.
Băncile trebuie să își asigure acest segment de pierdere și să nu viseze la inițiere de fonduri ale Ministerului de Finante pentru valută. Programul pentru locuințe va merge în continuare, acei bani fiind destinați pentru ca bancile să deschidă creditarea, nu să îi absoarbă Ministerul de Finante.
Spun acest lucru pentru că există dorința fierbinte să nu se crediteze economia, ci poate ne garantează statul, este foarte bine să împrumuți statul pe termen mediu, se ia excedentul de lichiditate și cu riscul zero, iar ei să se numească bancheri și să raporteze profituri.
Legat de agricultură, cred foarte serios că țările responsabile ar trebui să stimuleze investiția în domenii care nu se delocalizează. Cred că din această perspectivă, în care toți vedem care sunt realitățile economiei, efortul major trebuie îndreptat către valorificarea condițiilor de a face agricultură, industrie alimentară, exploatare turistică. Din acest punct de vedere, cred că o strategie pe termen lung este necesară. Nu țin ca o comisie să fie pe lângă Președinție, voi accepta orice soluție care considerați că este mai bună și care poate fi promovată și susținută politic, dar se pare că suntem la stadiu la care trebuie să știm exact ce avem de făcut.
Trebuie să ne asumăm politic o soluție și investitorii să fie în acord cu soluțiile pe care le vom găsi într-o strategie elaborată de specialiști pe baze științifice.
Traian Băsescu – partener pentru dezvoltarea unei strategii agroalimentare
Doresc să va asigur că în mine aveți un partener pentru dezvoltarea unei strategii agroalimentare a României, o strategie care să valorifice potențialul nostru, pentru că sunt convins că dacă știm ce să facem cu agricultura, și implicit cu industria alimentară, Romania va fi una dintre țările care nu vor avea probleme în evoluția economică și socială în următorii 50 de ani.
România nu poate spune că nu are bani, sigur sunt mai puțini decât anul trecut, pentru că există o recesiune, dar dacă am stabilit că acest domeniu este prioritar, dirijăm resursele financiare aici.
Sunt prea puține strategii la nivel național care să aibă în vedere inclusiv industria alimentară și valorificarea producției în industria alimentară, motiv pentru care vă asigur că voi fi un suporter al unei astfel de strategii.
Haideți să facem repede și bine o strategie în care să vedem ce se întâmplă cu agricultura Romaniei în următorii 10-15 ani, în convingerea că, dacă o facem, vom avea instrumentul de care avem nevoie pentru a crea din agricultură o zonă de mari satisfacții reale.”
Simona Munteanu
