Analiza Parlamentului European PE 774.756 strânge concluziile din aplicarea directivei de către statele membre și este semnată împreună de comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală și de comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor.
Documentul face bilanțul primilor ani de aplicare a directivei care interzice practicile comerciale neloiale dintre firme, în lanțul agricol și alimentar, și pregătește terenul pentru revizuirea ei, anunțată de Comisia Europeană pentru trimestrul al patrulea din 2026.
Ce interzice directiva
Directiva (UE) 2019/633 este în vigoare din 30 aprilie 2019, iar statele membre trebuiau să o transpună în legislația proprie până la 1 mai 2021.
Ea reglementează relația dintre furnizorii mai slabi — fermieri, procesatori mici — și cumpărătorii mai puternici, adică marii procesatori și rețelele de magazine. Protecția se acordă după cifra de afaceri: un furnizor cu până la 2 milioane de euro este apărat față de un cumpărător care depășește acest prag, iar scara continuă în cinci trepte, până la furnizori de 350 de milioane de euro.
Practicile interzise sunt împărțite în două liste. Cele de pe lista neagră sunt interzise în orice situație — de exemplu plata cu întârziere a produselor perisabile sau anularea comenzilor în ultimul moment. Cele de pe lista gri sunt interzise dacă nu au fost convenite limpede și fără echivoc în contract.
Fiecare stat membru trebuie să desemneze o autoritate care investighează, obligă la oprirea practicii și aplică amenzi, iar statele au voie să fie mai severe decât minimul cerut de directivă.
Ce a mers și ce nu
Evaluarea Comisiei Europene, publicată în decembrie 2025 și acoperind anii 2022–2024, găsește semne încurajatoare: unele practici s-au împuținat, mai ales întârzierile la plată. Comisia avertizează însă că perioada e prea scurtă pentru o concluzie fermă, iar pandemia și războiul din Ucraina au influențat sectorul în aceiași ani.
Părțile nu văd la fel: furnizorii percep o îmbunătățire, cumpărătorii spun că efectul directivei a fost limitat și că ei au fost cei care au schimbat contractele și și-au instruit personalul.
Trei probleme împiedică directiva să dea tot ce poate.
Prima: fermierii nu-și cunosc drepturile. Nivelul de informare e scăzut mai ales la producătorii mici, iar plângerile depuse sunt puține.
A doua: frica de represalii, pe care Comisia o numește o barieră majoră — furnizorul se teme că își pierde clientul dacă reclamă.
A treia: aplicarea e foarte inegală. Patru state membre au pornit 90 % din toate investigațiile, aproape jumătate dintre state au pornit mai puțin de cinci, iar câteva niciuna. Acolo unde s-a investigat, aproximativ o treime dintre cazurile închise au dus la constatarea unei încălcări și la sancțiuni.
Cooperarea între țări e și ea slabă: autoritățile naționale nu au voie să-și transmită informații confidențiale, așa că se ocupă mai degrabă de cazurile interne decât de cele transfrontaliere. Pentru asta a fost adoptat Regulamentul (UE) 2026/697, intrat în vigoare la 9 aprilie 2026 și aplicabil de la 10 septembrie 2027.
Separat, Regulamentul (UE) 2026/1739, în vigoare din 18 august 2026, întărește rolul organizațiilor de producători: ele vor putea negocia direct cu cumpărătorii, iar cumpărătorii nu vor mai avea voie să le ocolească adresându-se producătorilor individuali.
Ce cer fermierii, ce răspund comercianții
Copa și Cogeca, care reprezintă fermierii și cooperativele agricole din Uniune, cer autorități mai bine dotate cu oameni și bani, un ombudsman care să supravegheze aplicarea, amenzi mai mari, eliminarea pragurilor de cifră de afaceri — adică protecție pentru toți furnizorii — și includerea florilor și plantelor ornamentale. Cer și mutarea unor practici de pe lista gri pe cea neagră, plus adăugarea a două noi: mutarea unilaterală a riscurilor, la depozitare sau transport, și stabilirea arbitrară a penalităților contractuale. Vânzarea sub costul de producție trebuie, în opinia lor, interzisă în toate formele ei.
EuroCommerce, care reprezintă comerțul cu amănuntul și cu ridicata, susține contrariul: magazinele s-au conformat, iar regulile naționale mai severe decât minimul european creează nesiguranță juridică și costuri pentru firmele care vând în mai multe țări. Extinderea protecției la furnizorii mari, spun ei, nu ajută fermierul, ci întărește poziția marilor producători și poate scumpi raftul.
Comitetul Economic și Social European propune un portal european unic pentru reclamații, tocmai ca răspuns la frica de represalii, iar Comitetul Regiunilor cere ca lista neagră să cuprindă vânzarea în pierdere, vânzarea sub costul de producție, favorizarea mărcii proprii a magazinului și licitațiile în care furnizorii sunt puși să se subliciteze.
Ce urmează
Comisia Europeană pregătește revizuirea directivei. Consultarea publică s-a încheiat la 27 februarie 2026 și a strâns 116 contribuții la apelul de contribuții și 158 la consultarea deschisă.
Punctul de ruptură este interzicerea vânzării sub costul de producție: Belgia, Spania, Franța, Croația și Italia o susțin, iar Danemarca, Germania, Țările de Jos, Finlanda și Suedia se opun sau au rezerve. Comisarul pentru agricultură, Christophe Hansen, a spus că definirea costului de producție e mai greu de făcut decât de spus: doi fermieri din aceeași regiune pot avea costuri diferite, și rămâne întrebarea al cui cost se ia ca reper.
Între timp, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a lămurit o chestiune de sancțiuni. Într-un caz austriac, un comerciant ceruse la 16 furnizori plăți care nu aveau legătură cu marfa vândută, iar legea austriacă permitea o singură amendă, plafonată la 500 000 de euro. Prin hotărârea din ianuarie 2026, Curtea a stabilit că directiva nu se opune unei amenzi unice pentru mai multe practici interzise, cu condiția ca autoritatea sau instanța să poată stabili o sancțiune efectivă, proporțională și descurajatoare.
România apare o dată în document: o întrebare parlamentară din februarie 2026 despre trasabilitatea digitală în sectorul pescuitului, la care Comisia a răspuns în martie 2026 că astfel de cazuri trebuie urmărite de autoritatea națională.
La dosar lucrează Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală și Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor. Document depus la 30 august 2026.
