1 iunie 2015: «Moment istoric!» TVA redusă de la 24 la 9 procente

Măsura scăderii taxei pe valoarea adăugată de la 24% la 9 procente începând cu 1 iunie 2015 „pentru livrarea (…) de alimente, inclusiv băuturi, cu excepţia băuturilor alcoolice, destinate consumului uman şi animal, animale şi păsări vii din specii domestice, seminţe, plante şi ingrediente utilizate în mod normal pentru a completa sau înlocui alimentele“ ar urma să diminueze atât preţurile la raft cu minimum 10 la sută (12,1 la sută spun marii comercianţi), să susţină consumul, să genereze un reviriment al încasării de taxe la buget, cât şi - foarte important de altfel - să susţină locurile de muncă din sectorul agroalimentar şi să ducă la majorarea salariilor în domeniu, susţin liderii sindicaliştilor.

„Momentul istoric“, aşa cum a fost denumită această diminuare de TVA chiar de către unul dintre artizanii din umbră ai deciziei - Daniel Constantin (ministrul PC al Guvernului Ponta care a negociat cu şeful Executivului destul de dur această măsură, după ce cu doar o zi înainte era aproape sigură scăderea generală a taxei pe valoarea adăugată la doar 20%), în sfârşit a împăcat şi a adus la aceeaşi masă mai mulţi actori din zone diferite ale sectorului agroalimentar românesc, care, din păcate, au dus până în prezent lupte separate pentru a încerca să obţină de partea sa avantajul diminuării cotei unice. Să ne amintim doar de campaniile individuale ale sectorului panificaţie, carne şi lapte („Taie TVA la carne“, protestele din faţa Parlamentului din decembrie 2014 ale angajaţilor din alimentaţie, tsunamiul de lapte şi închiderea de fabrici de procesare etc.) sau de clinciurile dintre fermieri şi procesatori. Şi totuşi, la 7 aprilie 2015, s-a auzit la unison o voce comună atât a producătorilor din sectorul agroalimentar, cât şi a procesatorilor şi, poate cel mai important, a sindicaliştilor din domeniu. Se ştie cât de greu încercaţi sunt angajaţii din sectorul agroalimentar, ale căror salarii depăşesc doar cu puţin remuneraţia minimă pe economie. Prima previziune pozitivă cu privire la efectele scăderii TVA la alimente a fost realizată pentru Revista AGRIMEDIA de către Dragoş Frumosu, preşedintele „Sindalimenta“. Şeful sindicaliştilor din alimentaţia publică a precizat că locurile de muncă ar urma să fie păstrate de angajatori, investitori care, în opinia sa, de ani lucrează cu profit aproape zero. Mai mult, el crede că salariile ar putea inclusiv să crească în sectorul agroalimentar (de la 1.000-1.200 în sus), majorările beneficiilor urmând să ducă implicit la creşterea consumului, deja susţinut de această măsură a diminuării TVA la alimente, una aşteptată de ani de cetăţenii români. Şeful „Sindalimenta“ se arată însă rezervat când vine vorba de crearea de noi locuri de muncă: „Nu văd neapărat un reviriment al angajărilor în sector. Nu am, din punctul acesta de vedere, o aşteptare foarte mare, dar cred că se pot păstra actualele locuri de muncă şi cred că în condiţiile unor preţuri mai mici la produsele alimentare pot creşte vânzările, ceea ce înseamnă încasări mai mari atât la procesatori, cât şi taxe încasate într-o sumă mai mare la bugetul statului şi, atât timp cât cred că vor creşte vânzările,atunci aştept (...) păstrarea locurilor de muncă şi creşterea salariilor celor  care lucrează în industria alimentară şi care, de foarte mulţi ani, trăiesc undeva la pragul a 1.000-1.200 de lei“. Pe lângă toate acestea, Frumosu consideră că, în sfârşit, după mulţi ani, producătorii români ar putea concura cu importurile de produse alimentare. Singura condiţie, în opinia sa, ar fi aceea ca preţul la raft, „obligatoriu să fie mai mic cu 10-12 procente“. „Poate nu cu 15, dar cu 10-12 procente obligatoriu (n.r. - preţul la raft al alimentelor şi băuturilor nealcoolice) trebuie să fie mai mic“, a spus Frumosu pentru AGRIMEDIA. „Este o măsură de mare curaj luată într-un moment în care situaţia economică nu este roz. Chiar dacă, statistic, avem nişte date bune, eu spun că în industria alimentară, de ani, se lucrează aproape pe zero, cu profit foarte mic, numai pentru a rezista pe piaţă şi a nu închide afacerea.” Conform statisticilor, în proporţie de 80-85 la sută, românii au venituri scăzute, în condiţiile în care 60 la sută din total sunt cheltuite pe mâncare. Şi asta nu înseamnă neapărat un nivel de trai decent, ci pur şi simplu strictul necesar din punctul de vedere al alimentelor, pentru o lună, pentru o familie compusă din două, maximum trei persoane. Potrivit spuselor lui Dragoş Frumosu, măsura de scădere a cotei unice la alimente la 9 la sută va conduce la creşterea vânzărilor. El crede că dacă românii se vor limita la aceleaşi cumpărături, ar putea face o economie la bugetul familiei de 200-300 de lei, bani care se vor putea regăsi în achiziţionarea altor produse, inclusiv nonalimentare.

Şi Daniel Constantin vrea o scădere a preţului alimentelor la raft

Dacă la diminuarea anterioară a TVA, cea aferentă sectorului de panificaţie, guvernanţii jucau în primul rând pe cartea populistă a evaziunii, carte susţinută din greu, cu controale ale Poliţiei (vezi acţiunea Vatra, dar şi controalele recente ale noului ANAF), acum membrii Executivului au lăsat la o parte populismul şi jocul de-a neştiutelea cu Bruxelles-ul şi Washingtonul şi au atacat direct partea socială a problemei - puterea de cumpărare a românului. Şi românul mâncă! Mult, dar scump! Că burduşim bine coşul (cu produse de slabă calitate, fapt recunoscut chiar de mari producători, cum este şi cazul celor din sectorul cărnii - vezi Angst) o arată şi rezultatele unor documentări de amploare. Conform celui mai recent studiu GfK, obţinut de Revista AGRIMEDIA direct de la sursă, „mâncarea, incluzând atât alimentele proaspete (fructe, legume, lactatele, carne, panificaţie), cât şi cele cu un termen mai mare de valabilitate (conserve, ulei, făină, mălai) reprezintă 70% din valoarea coşului anual de cumpărături“. Cei de la GfK nu spun însă dacă aceste alimente sunt importate sau nu şi dacă au o calitate şi o trasabilitate conforme cu normele Uniunii Europene (UE). „Observăm o predilecţie mai mare din partea bucureştenilor şi a locuitorilor din oraşele mari pentru achiziţionarea alimentelor proaspete, în special lactate şi carne (...)“, preciza într-un comunicat de presă remis la redacţie Diana Scăunaşu, Consumer Panel Manager GfK România. Acelaşi document relevă că, în comparaţie cu anul 2013, tendinţa generală a fost de creştere pentru produsele alimentare (exceptând alimentele proaspete) şi pentru cele de îngrijire a casei. Alimentele proaspete, băuturile şi produsele de îngrijire personală au avut o evoluţie constantă în 2014. Chiar dacă studiul GfK relevă că în România s-a constatat o creştere în valoare cu 2% a coşului de cumpărături pentru produsele FMCG în 2014 faţă de 2013, în condiţiile în care în majoritatea ţărilor din Europa frecvenţa de cumpărare se află pe o curbă descendentă, se simţea nevoia acută atât a unei scăderi a preţurilor la alimente, cât şi a unei majorări a consumului. „Îmi doresc să avem o relansare a consumului, care, pe de-o parte, va duce la încasări mai mari la bugetul de stat şi, implicit, la sustenabilitatea reducerii cotei unice de la 24 la 20 la sută începând cu 1 ianuarie (n.r. - 2016), iar pe de altă parte, pentru industria alimentară va duce la ceea ce înseamnă dezvoltarea pe lanţul de producţie a unităţilor care lucrează în agricultură şi în industria de resort. De exemplu, la lapte - pentru sector, această măsură vine foarte bine, la momentul oportun, după 1 aprilie, când s-au terminat cotele de lapte. Scăderea preţului duce la relansarea consumului şi, automat, duce la o cerere mai mare pentru lapte şi poate la un preţ mai corect; aceasta este speranţa mea. Sigur, piaţa este cea care dictează. Pentru carne, avem embargou impus de Federaţia Rusă. Eu cred că în felul acesta vorbim de combaterea evaziuni fiscale şi de relansarea producătorilor din ţara noastră“, a precizat pentru Revista AGRIMEDIA Daniel Constantin, ministrul Agriculturii, adăugând că măsura a fost adoptată repede, chiar „mai repede“ decât s-ar fi aşteptat şi el. „Măsura reducerii TVA la 9% la alimente, coroborată şi cu controalele ANAF, va duce la crearea unui mediu concurenţial corect. Vom avea evaziune mult mai puţină şi preţuri mai mici. Reducerea TVA va avea ca efect scăderea preţurilor, relansarea consumului şi o colectare mai bună la bugetul de stat“, adăuga câteva ore mai târziu şeful MADR printr-un comunicat de presă. Şi pentru că a venit vorba şi de ANAF, conform celor mai recente date ale instituţiei (transmise Agrikultura.ro la data de 7 aprilie 2015), realizările trimestrului I 2015 faţă de legea bugetară relevă că încasările din taxa pe valoarea adăugată au fost de 14.550,72 milioane de lei, cu 2.509,08 milioane de lei (20,84% indice nominal), mai mari decât încasările din perioada similară a anului 2014 (12.041,72 milioane de lei), gradul de realizare a programului fiind de 117,03%. „Volumul încasărilor brute din TVA, în trimestrul I 2015, a fost de 18.136,14 milioane de lei, cu 1.503,21 milioane de lei mai mari decât cele înregistrate în aceeaşi perioadă a anului 2014 (16.632,93 milioane de lei)“, se arată în comunicatul celor de la ANAF. Colectarea veniturilor bugetare în trimestrul I 2015 - Totalul veniturilor bugetare realizate de ANAF în trimestrul I 2015 a însumat 47.047,34 milioane de lei, ceea ce reprezintă un grad de realizare de 109,15% a programului de încasări venituri, respectiv o depăşire cu 10,89% - indice nominal, cu 4.620,08 milioane de lei în cifre absolute mai mult decât în perioada similară a anului 2014 (42.427,26 milioane de lei). Acelaşi document relevă că încasările nete din TVA pentru luna martie au fost mai mari faţă de perioada similară a anului 2014 cu 874,71 milioane lei, respectiv cu 23,95% indice nominal, înregistrându-se un grad de realizare a programului de încasări de 113,93%. Se confirmă practic spusele guvernanţilor, conform cărora avem un excedent bugetar sustenabil, unul care poate fi capabil să susţină această măsură în perioada următoare, dar şi să genereze venituri ulterioare. Potrivit informaţiilor puse la dispoziţia presei de către Guvern, costul estimat al măsurii ar urma să fie de 5 miliarde de lei pe an, în condiţiile în care 3,3 miliarde de lei au fost încasaţi deja suplimentar doar pe primul trimestru 2015.

Claudiu Frânc se teme de invazia importurilor

Nici fermierii nu par să aibă de pierdut din această scădere de TVA. Inputurile pe care zona de zootehnie le utilizează (în acest caz furajele), vor avea şi ele TVA de 9 procente. Sunt însă şi opinii contra. Claudiu Frânc, preşedintele FCBR, nu este de acord cu această măsură şi spune că scăderea cotei TVA ar trebui să existe pe întreg lanţul de producţie, altfel ţara noastră riscă să fie invadată de produse de import. „Într-adevăr, va creşte consumul produselor de ordin general, dar dacă nu se va reduce TVA mai departe, procesatorii din România vor tinde să aducă lapte din import, cu TVA 0%, şi nu să colecteze laptele de pe piaţa internă. Acelaşi lucru se va întâmpla şi în piaţa cărnii“, a precizat Frânc pentru presa de specialitate. Mai mult, rambursarea diferenţei de TVA, care trebuie făcută într-un timp cât mai scurt, în 20-30 de zile cel mult, reprezintă o altă problemă, în opinia liderului FCBR: „Dacă nu se rezolvă problema cu timpul în care va fi rambursat acest TVA către fermieri, vor fi greutăţi foarte, foarte mari cu cash-flow-ul la nivel de fermă“. Şi de această dată, la afirmaţiile lui Frânc, replica ministrului Agriculturii a fost rapidă: „Reducerea TVA contribuie la întărirea competitivităţii fermierului din ţara noastră. (...) Dacă veţi citi cu atenţie ordonanţa, o să vedeţi că furajele au TVA de 9 la sută. Rămân cât mai puţine produse care intră în costul de producţie şi care au TVA de 24 la sută. Şi aici ne referim la îngrăşăminte, utilităţi, alte câteva produse, dar volumul de vânzare este mult mai mare, cu 9%, decât volumul de intrări pe zona de inputuri cu 24 la sută şi atunci nu cred că va fi o diferenţă foarte mare. Chiar dacă va fi diferenţă, ceea ce am discutat cu Ministerul de Finanţe este ca decontul să se facă exact cum prevede legea, la 45 de zile şi nu mai mult, aşa cum se întâmplă din păcate în anumite zone în practică“.

Foie gras, franzelă economică şi şaorma cu 9%

Chiar dacă nu va exista o diferenţiere a taxării produselor alimentare de lux faţă de cele uzuale şi chiar a junkfood- ului (pentru simplificarea aplicării, conform spuselor guvernanţilor) începând cu 1 iunie 2015, rămâne de văzut dacă scăderea preţului se va reflecta realmente şi la raft. Să ne aducem aminte de presiunea guvernanţilor asupra retailerilor de a scădea preţul la pâine, după diminuarea TVA pe filiera grâu, făină, pâine. În prezent, o franzelă simplă de 300 de grame tot cu un leu se vinde. De asemenea, rămâne de văzut unde se vor situa în această ecuaţie berea şi vinul, zone cu un puternic lobby realizat atât de PNVV, cât şi de Asociaţia Română a Berii. Astăzi, PNVV făcea deja antecameră la unul dintre secretarii de stat ai Ministerului Agriculturii. Oricum, Ponta a parafat actul normativ fără a include şi licorile bahice, vestea bună răspândindu-se cu repeziciune de-a lungul şi de-a latul României: „Astăzi (n.r. - 7 aprilie 2015) vom aproba ordonanţa de urgenţă prin care, de la 1 iunie (n.r. - 2015), toate, absolut toate alimentele, nu doar cele cinci alimente de bază, absolut toate produsele agroalimentare din România vor avea o cotă de 9%. Aici se includ şi toate băuturile nealcoolice. (...) Altfel ar fi fost extrem de dificil să administrăm din punct de vedere fiscal. Am introdus astăzi de dimineaţă, după ultimele discuţii, şi aşa era şi normal, de altfel, ca această cotă de 9% să se aplice şi tuturor serviciilor de alimentaţie publică. Adică nu cumperi carnea cu 9 la sută şi când o vinzi la restaurant o vinzi cu 24. Cota medie a TVA în România va ajunge la 17,5, pentru că produsele alimentare reprezintă o pondere foarte importantă“. Proiectul de ordonanţă de guvern care, în sfârşit, reglementează diminuarea taxei pe valoarea adăugată (TVA) era semnat în dimineaţa zilei de 7 aprilie la foc continuu de oficialii din Ministerul Agriculturii, confirmând practic o informaţie pe care Agrikultura.ro (divizia online a Revistei AGRIMEDIA) o avea deja din 6 aprilie 2015, pe surse, sub embargo însă. În exclusivitate, pe 7 aprilie 2015, Agrikultura.ro intra în posesia unui fragment de text din ordonanţă în care se scria negru pe alb că începând cu 1 iunie 2015 scade TVA pe tot lanţul alimentar, în afară de băuturile alcoolice: „Începând cu data de 1 iunie 2015, extinderea aplicării cotei reduse a TVA de 9% pentru livrarea următoarelor bunuri: alimente, inclusiv băuturi, cu excepţia băuturilor alcoolice, destinate consumului uman şi animal, animale şi păsări vii din specii domestice, seminţe, plante şi ingrediente utilizate în mod normal pentru a completa sau înlocui alimentele“.

Ionel VĂDUVA