100 de ani de agriCULTURĂ

Asociația Industriei de Protecţie a Plantelor din România - AIPROM a organizat evenimentul „100 de ani de agriCULTURĂ în România“ cu ocazia Centenarului Marii Uniri. Evenimentul a avut loc marţi, 6 noiembrie, la Muzeul Cotroceni şi a reunit reprezentanţi ai Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, diplomaţi, experţi români şi europeni în agricultură, profesori universitari şi jurnalişti.

Printre subiectele dezbătute au fost: hrana în percepţia românilor în 2018 şi modalităţile de adaptare ale fermierilor români la cerinţele consumatorilor. De asemenea, participanţii au luat parte la o dezbatere în care au fost punctate priorităţile AIPROM în ceea ce priveşte agricultura românească, au vizionat un film documentar realizat cu ocazia celebrării celor 100 de ani de agriCULTURĂ şi au admirat o expoziţie de pictură şi fotografie, organizată cu sprijinul Muzeului Naţional de Agricultură din Slobozia.

Evenimentul a fost deschis de către gazda serii, preşedintele AIPROM Vasile Iosif, care a punctat câteva elemente importante privind numeroase studii din producţia agricolă la nivel global şi a explicat importanţa acesteia pentru o populaţie în continuă creştere: „Sunt o mulţime de oameni care trebuie hrăniţi. Cum vom putea oferi alimente sigure şi hrănitoare pentru aceşti oameni? Răspunsul: prin schimbări tehnologice, inovaţie şi progres în toate sistemele agricole. (...) În plus, apar noi organisme de dăunare şi noi boli care exercită o presiune considerabilă şi pentru fermieri devine din ce în ce mai greu să obţină produse alimentare într-un mod sustenabil, durabil. AIPROM este o asociaţie foarte prezentă şi implicată prin participarea tuturor membrilor şi care alături de fermieri, distribuitori, cercetători şi autorităţi ne dorim să construim o agricultură mai sigură şi mai performantă pentru fiecare dintre noi. În încheiere, acesta şi-a arătat convingerea faţă de parteneriatul cu fermierii români în găsirea celor mai bune modalităţi de protejare a plantelor de agenţii dăunători.

După discursul de deschidere, Carmen Botez, director executiv AIPROM şi moderatorul acestui eveniment, a purtat publicul într-o scurtă incursiune în timp a istoriei protecţiei plantelor şi le-a prezentat acestora un video succint cu privire la proiectelor desfăşurate de AIPROM în anul 2018.

În continuare, Alexandru Ţachian, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, a avut o scurtă intervenţie privind importanţa creării de soiuri şi de hibrizi pentru economia unei culturi sănătoase şi producţii ridicate. „România se confruntă în fiecare an cu probleme mari în ceea ce priveşte atacul dăunătorilor care infestează suprafeţe mari de teren, care provoacă la culturi de porumb şi floarea-soarelui pierderi semnificative. Neaplicarea unui tratament corespunzător la sămânţă impune efectuarea de tratamente în perioada de vegetaţie, însă cu rezultate slabe.“

Evenimentul a continuat cu o dezbatere a membrilor consiliului de conducere AIPROM: Vasile Iosif, preşedinte, Pascal Cassecuelle şi Jean Ionescu - vicepreşedinţi, şi Dimitrios Drisis - membru al Consiliul Director, privind priorităţile AIPROM, implicarea acesteia în proiecte de responsabilitate socială, dar şi asigurarea unei agriculturi sustenabile, prin reducerea riscurilor produselor de protecţie a plantelor. A fost punctată necesitatea unei educaţii a consumatorilor cu privire la acest domeniu. Efectul produselor de protecţie a plantelor a fost comparat cu efectul medicamentelor asupra oamenilor: „Am citit cu toţii documentaţia medicamentelor acolo unde ni se indică doza şi, de asemenea, ni se pomenesc efectele secundare. Făcând această analogie între produsele de protecţie a plantelor şi medicamente, ne dăm seama că şi la produsele de protecţie a plantelor există anumite riscuri. AIPROM este preocupat de identificarea acestor riscuri în protecţia plantelor“, a adăugat Carmen Botez.

Laurenţiu Asimionesei, analist de piaţă Stratesys, a prezentat rezultatele studiului „Hrana în percepţia românilor în 2018“. Au fost abordate anumite aspecte ale comportamentului de consum pe care aceştia îl au. Astfel, participanţii s-au putut regăsi într-una din cele trei categorii de consumatori: indiferenţi, normali sau preocupaţi, delimitare făcută pe baza preocupării faţă de calitatea alimentelor.

Un alt invitat special al serii, Lucian Buzdugan, directorul general Agricost, a prezentat tehnici moderne de creştere a productivităţii şi sustenabilităţii în agricultură, pe care el însuşi le aplică în Insula Mare a Brăilei - IMB. „Productivitatea si sustenabilitatea sunt principalele atribute ale agriculturii viitorului. Pentru a vorbi despre agricultura viitorului trebuie mai întâi să cunoaştem care este viitorul agriculturii, mai exact «Tehnicile moderne de creştere a productivităţii şi sustenabilităţii în agricultură». Omenirea - cu siguranţă va creşte ca număr şi va trebui să se hrănească, cel puţin pentru secolul XXI - agricultura va continua să fie responsabilă de acest lucru, motiv pentru care agricultura are viitor.

Cum va arăta viiorul omenirii? Cred că lumea viitoare va fi puternic influenţată de: biotehnologii, informatică (digitalizare), stiinţa algoritmului şi de bionică, dar şi de agricultura durabilă şi agricultura ecologică.

Factorii determinanţi ai producţiei agricole în politica IMB se referă la creşterea conţinutului de materie organică din sol, prin: extinderea pe întreaga suprafaţă a lucrărilor minime, încorporarea resturilor vegetale, extinderea cultivării plantelor amelioratoare, îmbunătăţirea condiţiilor de humificare şi creşterea rolului microorganismelor. Trebuie să ţinem cont de lanţul: apă, aer, sol, plante şi microorganisme.

Direcţiile de acţiune pentru creşterea performanţei în IMB ţin cont de: asigurarea unei dotări tehnicomateriale performante, investiţii în creşterea capacităţii productive a solului. Avem sisteme de irigaţii pe o suprafaţă de 41.000 ha şi desecăm 57.000 ha. O altă direcţie de acţiune pentru creşterea performanţei este dată de prevenirea compactării prin scarificări şi evitarea tasării.

Lucrări minime executate la momentul optim (semănatul direct)

Grija faţă de mediu este dată de menţinerea şi protejarea biodiversităţii, prevenirea poluării: în special cu azot a solului şi a pânzei freatice, combaterea integrată a bolilor şi dăunătorilor, folosirea de noi tehnici de aplicare variabilă a produselor chimice şi, nu în ultimul rând, formarea şi educarea oamenilor.

Strategiile în vederea coabitării armonioase dintre tehnologiile agriculturii moderne şi mediul înconjurător, în domeniul biodiversităţii sunt realizate prin utilizarea de insecticide tolerante ce asigură protejarea microfaunei, respectiv a albinelor, insectelor polenizatoare şi a celor prădătoare. Vânatul, reprezentat de o varietate de specii sălbatice: mistreţi, bursuci, căprioare, iepuri, fazani, prepeliţe etc., cărora li se asigură condiţii bune de înmulţire şi creştere în IMB. Datorită gradului sporit de acoperire cu culturi agricole în perioada toamnăprimăvară, IMB este cel mai important loc de odihnă şi hrană din SE României pentru milioane de păsări migratoare, iar în aproximativ 1.340 ha luciu de apa din canalele de desecare, fauna acvatică specifică - peşti, raci, scoici etc. - găseşte un mediu propice de dezvoltare. În IMB, s-au înfiinţat aproximativ 200 km de perdele de protecţie.

În concluzie, pentru ca producătorii agricoli să răspundă cerinţelor consumatorilor va trebui ca în perioada următoare să acţioneze în două direcţii: cantitativ - prin creşterea randamentului per hectar şi reducerea costurilor pentru accesibilitate şi calitativ - prin introducerea în piaţă a unor produse sigure din punct de vedere al sănătăţii ţinând cont de eliminarea din utilizare a unor molecule nesigure, aplicarea tratamenelor cu precizie şi cunoaşterea trasabilităţii produsului. Rolul AIPROM este în continuă creştere prin determinarea şi implicarea în viaţa fermierilor.