20 de ani de învăţământ universitar în biotehnologie

La data de 4 octombrie a.c. a avut loc inaugurarea noii clădiri a Facultăţii de Biotehnologii din cadrul USAMV Bucureşti, ce dispune de o suprafaţă de cinci ori mai mare decât vechiul sediu, respectiv 7.000 mp, şi reprezintă o investiţie de 30 de milioane de lei, proveniţi de la bugetul de stat şi din veniturile universităţii.

La momentul aniversar au participat prof. dr. Sorin-Mihai Câmpeanu, rectorul USAMV Bucureşti, dl Achim Irimescu, ministrul Agriculturii, prof. dr. Mircea Dumitru, ministrul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, E.S. Dean Thomson, însărcinatul cu afaceri al Ambasadei SUA la Bucureşti, E.S. François Saint Paul, ambasadorul Franţei, reprezentanţi ai Ambasadei Germaniei, dl Beat Spath, director EuropaBio etc. După tăierea panglicii, gazda evenimentului, dl Sorin Câmpeanu, a sublinat faptul că Facultatea de Biotehnologii, înfiinţată în anul 1996, este prima şi singura din peisajul învăţământului superior românesc. În cadrul noului sediu se regăsesc, printre altele, 16 laboratoare înalt specializate, de biologie moleculară, enzimologie, biochimie şi inginerie genetică. „Este spaţiul propice unde îşi vor desfăşura activitatea circa 1.000 de studenţi, masteranzi, cadre didactice şi cercetători. Absolvenţii acestei facultăţi vor continua să reprezinte un vector al afirmării ştiinţifice româneşti“, a afirmat dl Câmpeanu. În deschidere, ministrul Agriculturii a vorbit despre importanţa biotehnologiilor agricole, în condiţiile în care cererea de alimente va creşte semnificativ în următorii ani. „În lume, fără biotehnologii nu se mai poate dezvolta producţia agroalimentară. În condiţiile în care până în 2050 se va dubla cererea de alimente, cred că soluţia nu mai poate veni decât de la cercetare şi de la partea de biotehnologii. În condiţiile în care bolile şi dăunătorii devin tot mai rezistenţi la produsele chimice clasice, cred că biotehnologiile reprezintă o soluţie şi ştim foarte bine că în lume 30% din profitul din agricultură se obţine din cultivarea plantelor rezultate în urma biotehnologiilor. Ne dorim cu toţii ca această facultate să devină emblema agriculturii româneşti, să ofere soluţii pentru agricultorii noştri“, a afirmat ministrul Achim Irimescu. Acesta recunoaşte decalajul din domeniul botehnologiilor al Uniunii Europene faţă de Statele Unite ale Americii, de pildă, şi consideră că rezultatele acestei specialităţi reprezintă o cale de dezvoltare şi o soluţie la provocările omenirii.

Interzicerea cultivării soiei MG – o lovitură pentru fermieri
La nivel global, fermierii care cultivă plante modificate genetic sunt mai numeroşi decât toţi fermierii europeni, iar suprafeţele cu astfel de culturi depăşesc, la nivel mondial, întregul teren arabil al UE. Deşi UE este dependentă de importurile de soia şi şrot de soia modificată genetic, China este acum de departe cel mai mare importator, devansând UE. În spaţiul comunitar, întreaga producţie de soia este convenţională, însă aceasta totalizează circa 1,7 milioane tone boabe de soia, ceea ce înseamnă mai puţin de 5% din necesarul intern. În România, cultura de soia întâlneşte condiţii pedoclimatice favorabile pentru dezvolare, însă soluţiile actuale privind combaterea buruienilor sunt destul de costisitoare. Cultivarea soiei modificate genetic, rezistentă la glifosat, permite obţinerea unor producţii superioare, la un cost acceptabil, deoarece lucrarea de erbicidare presupune eforturi reduse. În ţara noastră, soia transgenică a fost permisă spre cultivare până în anul 2007, când am aderat la Uniunea Europeană. Avantajele pe care le asigură cultura de soia modificată genetic a condus la creşterea suprafeţei ocupate cu această plantă şi la creşterea rentabilităţii fermelor agricole. Totodată, sectorul zootehnic beneficia de o sursă internă de proteină vegetală la preţuri accesibile. Interzicerea cultivării soiei MG la nivel european a afectat veniturile fermierilor români şi, per ansamblu, economia ţării.

Nicolae Hristea, director executiv al asociaţiei AgroBiotechRom
„Biotehnologiile se aplică nu numai în agricultură. Utilizarea lor se realizează, cu precădere, în domeniul farmaceutic. Medicamentele de ultimă generaţie sunt bazate pe biotehnologie. Biotehnologia reprezintă o alternativă viabilă, demonstrată de milenii. Biotehnologia există în viaţa noastră, a tuturor, însă întrebarea care se pune este până la ce nivel putem folosi procesele biotehnologice în favoarea noastră ca să câştigăm sănătate, să producem mai mult şi de calitate. În viitor, se vor produce alimente «inteligente» care vor rezolva problemele de nutriţie. Se pot produce lucruri pe care cu greu ni le putem imagina acum. Aşa cum a evoluat telefonul mobil, probabil aşa vor evolua lucrurile şi în alimentaţie, şi în industria agroalimentară. România are experienţă în ceea ce priveşte utilizarea biotehnologiilor agricole. Am cultivat soia modificată genetic, iar cercetarea noastră a înregistrat rezultate deosebite, din păcate blocate de nişte dispoziţii absurde de la Bruxelles, de a se interzice cultivarea plantelor ameliorate genetic. Existau soluţii şi la cultura de cartof, de a rezista la atacul gândacului de Colorado. Avem un prun modificat genetic, rezistent la virusul Plum Pox, care sperăm să fie omologat. Fermierii sunt cei care solicită aceste soluţii pentru că există o competiţie acerbă la nivel global şi, dacă nu eşti eficient, nu rezişti pe piaţă. România a cultivat soia modificată genetic, realiza export şi era competitivă. Acum importăm soia modificată genetic, la un preţ mai mare. Nu putem înţelege logica deciziei de a interzice cultivarea acestei plante ameliorată genetic.“

Marcel Cucu, agricultor şi vicepreşedinte al Asociaţiei Producătorilor Agricoli APA Brăila
„Poziţia mea faţă de plantele ameliorate genetic este una pozitivă. Experienţa mea în calitate de cultivator este scurtă, de câţiva ani. Am fost efectiv şocat când ni s-a interzis cultivarea lor. Personal, am fost împotriva acestei decizii şi mai ales împotriva atitudinii României faţă de această decizie, care nu este în favoarea economiei româneşti şi a agricultorilor români. Afirm că nici acum nu este târziu. UE trebuie să i-a decizii corecte şi mai ales membrii săi, printre care şi România, pot avea atitudini corecte şi constructive. Din punctul meu de vedere, decizia de a interzice cultivarea plantelor transgenice a creat mari pagube agricultorilor, sectorului agricol şi, implicit, României. Bugetul agricultorilor a fost semnificativ afectat la momentul când s-a luat această decizie pentru că atunci suprafaţa ocupată cu soia modificată genetic era în continuă ascensiune, iar necesarul intern de proteină vegetală era asigurat în totalitate şi realizam şi export. Agricultorii nu s-au putut organiza atunci ca să dea statul român în judecată. În opinia mea, când se iau astfel de decizii şi sunt afectaţi cetăţenii unei ţări, cum am fost noi, producătorii agricoli, şi suferă pierderi însemnate, trebuie să fie despăgubiţi. Aşa mi se pare corect şi nu cred că este prea târziu nici acum dacă agricultorii români se organizează pentru a solicita acest lucru. Până să fie interzisă cultivarea soiei modificate genetic, această cultură ocupa în cadrul fermei mele o proporţie de circa 25% din suprafaţa lucrată. După care câţiva ani, nu am mai cultivat soia pentru că erau greu de combătut buruienile şi era extrem de costisitor. Acum au apărut soiuri mai productive la soia convenţională, agricultorii s-au obişnuit cu această tehnologie, dar rezultatele nu se ridică la nivelul obţinut cu soia ameliorată genetic. Proteina necesară pentru zootehnie este foarte scumpă, provine cu precădere din import, iar noi o putem produce dacă ni se permite acest lucru. Sper ca Uniunii Europene sa-i vină mintea la cap şi România să înţeleagă că a făcut o mare greşeală şi să aibă de acum încolo o atitudine mai demnă şi mai responsabilă faţă de interesele naţionale.“

Ana IONIȚĂ