2014 - an de tranzitie pentru aplicarea noii PAC

De când au fost puse bazele Politicii Agricole Comune (PAC), aceasta a cunoscut o serie de schimbări, pentru a răspunde cerinţelor vremii. Cele mai importante reforme au fost realizate în ultimii ani, în special în 2003 şi 2008, cu scopul modernizării sectorului agricol şi orientarea lui spre nevoile pieţei. Strategia europeană 2020 oferă o nouă perspectivă. Noua PAC, cunoscută ca fiind politica Dacian Cioloş, cuprinde o serie de elemente noi, capabile să asigure competitivitatea agriculturii.

---

Implementarea noilor reguli ale Politicii Agricole Comune se va realiza începând cu 1 ianuarie 2015, în timp ce 2014 este un an de tranziţie, astfel încât trecerea de la cadrul legal vechi la cel nou să fie lentă.

Schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS) va continua în acest an, iar plăţile pentru respectarea practicilor agricole durabile vor începe din 2015. Anul viitor, 30% din subvenţia pe suprafaţă va fi acordată pentru respectarea măsurilor de înverzire. Cele trei măsuri prevăzute sunt: menţinerea pajiştilor permanente, diversificarea culturilor şi menţinerea unei zone de interes economic. Într-un interviu acordat la sfârşitul anului trecut, în luna decembrie, dl Achim Irimescu, fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, a vorbit despre măsurile noii PAC.

„Una dintre măsurile care se pot aplica din 2014, şi la care ministrul ţine, este plata redistributivă. Probabil vom aplica această măsură, însă va fi o mare provocare pentru Agenţia de Plăţi să-şi modifice softul, pentru că de la o singură plată se va trece la cinci plăţi”, a susţinut dl Achim. Statele membre se pot hotărî până la data de 1 martie 2014 dacă vor dori să aplice schema plăţilor redistributive. Decizia privind acordarea acestor plăţi se va lua o singură dată şi va fi valabilă până în 2020. În privinţa plăţilor cuplate, instituţiile europene au permis creşterea unor scheme de subvenţii cuplate de la 3% la 6,5% din plafonul naţional.

Statele membre vor avea posibilitatea de a transfera până la 15% din pachetul lor financiar naţional pentru plăţi directe (Pilonul I) către pachetul financiar destinat dezvoltării rurale. De asemenea, vor avea opţiunea de a transfera până la 15% din pachetul lor financiar naţional pentru dezvoltarea rurală (Pilonul II) către pachetul financiar destinat plăţilor directe, iar statele membre care primesc mai puţin de 90% din media UE pentru plăţile directe pot transfera până la 25% din Pilonul II către Pilonul I. Potrivit secretarului de stat, România nu va uza de această măsură, de a transfera fonduri între piloni.

Noua PAC acordă posibilitatea statelor membre de a introduce o schemă de plată fixă simplificată pentru micii fermieri. Orice fermier poate participa la schema pentru micii fermieri, prin care primeşte o subvenţie anuală fixă cuprinsă între 500 şi 1.250 de euro, conform unor proceduri mult simplificate. „Sprijinul pentru micii fermieri se va acorda din 2015, dar cuantumul pe care îl vom da stă sub semnul întrebării. Va trebui să facem anumite calcule pentru că nu sunt toate lucrurile clarificate. Tot din 2015, tinerii fermieri vor primi o subvenţie la hectar suplimentară de 25%.

Fiecare stat membru poate acorda acest supliment într-o limită maximă cuprinsă între 25 şi 90 ha. Trebuie să facem nişte calcule, să vedem de ce bani dispunem, dar cred că suprafaţa pentru care vom acorda acest sprijin suplimentar va fi de 25 ha. La prima vedere, nu rezultă o sumă foarte mare per hectar, circa 20 de euro. Plăţile directe cuplate reprezintă circa 200 de milioane de euro pe an şi le vom aplica pentru o serie de sectoare sensibile, cum ar fi producţia de soia.

Plăţile pentru bunăstarea animalelor vor continua şi în acest an. O mare întrebare este aceea dacă acordăm sprijin şi celor nou veniţi. După părerea mea, ar trebui să acordăm, pentru că la sfârşitul programului actual vom pierde nişte bani şi mai degrabă dăm bani pentru bunăstarea animalelor, pentru a nu dezangaja sume mari”, a susţinut dl Achim. Fostul secretar de stat în MADR a mai declarat că subvenţiile vor fi acordate numai fermierilor activi, urmând ca anul următor să se întocmească o listă cu societăţile care deţin terenuri agricole neeligibile pentru subvenţii agricole. În această listă se vor regăsi aeroporturile, societăţile de cale ferată etc.

Pentru zonele defavorizate sau zonele care se confruntă cu constrângeri naturale se poate acorda o plată directă suplimentară de până la 5% din pachetul financiar naţional pentru plăţile directe. Pentru aceasta trebuie să se realizeze o nouă delimitare a zonelor defavorizate, pe baza a opt criterii biofizice. „Clasificarea zonelor încă nu s-a stabilit la nivel european, pentru că sunt câteva ţări foarte afectate. Germania pierde 30% din suprafaţă, însă România câştigă 25%. În cel mai fericit caz, clasificarea va fi realizată în 2015.”

Un alt subiect abordat a fost reconversia în pomicultură. „Se lucrează la acest program, însă nu ştim în ce formă va fi. Facem un studiu cu institutele de specialitate ca să ne spună exact sumele necesare pentru modernizarea sectorului pomicol. Specialiştii m-au întrebat dacă vom finanţa proiectele care cuprind şi investiţii în plase antigrindină. Desigur că aş prefera să avem o suprafaţă cât mai mare protejată, însă suma va creşte foarte mult”, a spus dl Achim Irimescu, fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii.

Ana MUSTĂŢEA