A 13-a ediţie a Târgului Naţional al Mierii

Mortalitatea în rândul albinelor a atins în iarna 2014-2015 o cifră demnă de luat în seamă, circa 120.000 de familii, iar depopularea din această vară a atins şi ea cifra de circa 100.000 de familii. Tot mai mulţi apicultori dau vina pe tratamentele cu neonicotinoide la rapiţă şi floarea-soarelui, pe secetă şi pe practicile neortodoxe în branşă (lipsa efectuării tratamentelor, neaplicarea tehnologiilor corecte de exploatare şi creştere a albinelor), în timp ce preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine (ACA) din România, Ioan Fetea, îndeamnă în continuare la calm.

Chiar dacă directorul ACA încearcă să domolească spiritele, astfel încât să poată apărea şi răspunsurile la întrebări, el recunoaşte că sectorul apicol se confruntă cu o multitudine de probleme, una dintre cele mai importante fiind dilema încă neelucidată a mortalităţii potenţial generate de tratamentele cu neonicotinoide. În cadrul Târgului Naţional al Mierii, care a avut loc la începutul lunii septembrie la Bucureşti, Fetea a recunoscut că în iarna 2014-2015 România s-a confruntat cu o mortalitate importantă la albine, în speţă între 100.000 şi 120.000 de familii. Mai mult, el a spus că apicultorii noştri au parte chiar şi în prezent de depopulări, în special în sudul ţării, afirmaţiile sale fiind bazate pe cele circa 200 de documente doveditoare primite de la colegii din ACA, plus alte câteva sute de telefoane din zonele unde au avut loc depopulări ale familiilor de albine după culesul de nectar şi de polen la floarea-soarelui.

„Am vrea să fim foarte clar înţeleşi. Noi nu arătăm cu degetul spre nimeni, nici că ar fi vorba de neonicotinoide, de schimbările climatice sau de apicultorii noştri care nu respectă în integralitate tehnologia de exploatare şi creştere, nici de faptul că unii nu-şi fac tratamentele şi aşa mai departe. Sunt însă probleme şi trebuie să le discutăm, pentru că aşa..., să acuzăm, este foarte uşor. Probabil este un cumul de factori care au dus la acest rezultat“, a precizat Ioan Fetea, făcând referire la mortalitatea mare a albinelor melifere în iarna 2014-2015. „Am avut un dialog şi scris, şi verbal cu laboratorul de patologie al Institutului de Diagnostic şi Sănătate Animale (IDSA), însă rezultatele se lasă aşteptate. Nu ştiu dacă institutul şi-a rezolvat problema cu aparatura de specialitate (a fost o problemă tehnică pe care am înţeles-o), dar sunt convins că aceste analize vor fi reluate şi vor fi analizate. În acelaşi timp, noi, ca unitate serioasă, sigur că vom trimite mostre şi la un laborator european autorizat. Deşi sunt nişte costuri suplimentare, de ordinul câtorva mii de lei, nu este o problemă, vom face analize, astfel încât să avem şi o certificare“. Cu privire la acelaşi aspect al mortalităţii familiilor de albine, Fetea are totodată o dilemă: „Tot aceleaşi familii au participat şi în primăvară la culesul la rapiţă, cultură ale cărei seminţe au fost tratate cu aceleaşi neonicotinoide şi n-am avut probleme. Ba, mai mult, aceleaşi familii de albine au stat în acelaşi lan de câteva zeci sau sute de hectare; un crescător dintr-o parte a avut probleme, pe când altul nu. Sunt nişte ciudăţenii şi ar fi foarte bine dacă am găsi o cauzalitate, pentru ca împreună cu factorii responsabili să putem rezolva problema apicultorilor“.

Aparent de cealaltă parte a baricadei, Daniel Botănoiu, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii, a replicat că, dacă tot se dă vina pe neonicotinoide pentru mortalitatea la albine, din partea unor zone de interes din apicultură, să se găsească alte soluţii eficiente de tratament la porumb, rapiţă şi floarea-soarelui, în condiţiile în care infestările cu dăunători sunt masive la prima din lista celor trei tipuri de culturi menţionate. „Dacă vorbim de neonicotinoide şi ne deranjează, hai să găsim o formulă pentru floarea-soarelui sau pentru rapiţă! Hai să schimbăm acest raport cu privire la suprafeţe, la cantităţile utilizate, dar nu generic. Şi asta pentru că porumbul n-are nici o treabă. Eu am trei milioane de hectare pe care an de an trebuie să le cultiv cu porumb. În prezent, nu există decât un produs omologat pentru combaterea unui singur dăunător. Asta ar însemna să-l pun pe fermier să plătească 600 sau 700 de euro în plus ca să poată să-şi acopere patru dăunători“, a precizat Botănoiu.

Producţia de miere de anul acesta este situată între 65 şi 70 la sută faţă de totalul mediei anuale

Şi pentru că a venit vorba şi de preţul mierii în contextul unui an 2015 mai slab din punct de vedere al producţiei, acelaşi Ioan Fetea a declarat că totalul cantităţii de materie primă obţinută anul acesta nu va depăşi 70 la sută din totalul obţinut anual de apicultorii din România, fapt care acutizează şi mai mult nevoia de ajutor din partea statului.

„Din datele pe care le avem de la colegi (avem în toată ţara magazine, depozite, oameni, specialişti ş.a.m.d.), producţia este undeva între 65 şi 70 la sută faţă de producţia medie anuală (n.r. - 22.000-24.000 tone). Sunt nişte date în care noi credem şi, de regulă, în ultimii 20-25 de ani nu prea ne-am înşelat, nu am dat greş cu aceste aprecieri“, a punctat oficialul ACA, adăugând că seceta şi depopularea familiilor de albine (cauzată şi de posibilele efecte ale neonicotinoidelor asupra entomofaunei melifere) fiind două dintre cauzele principale ale diminuării cantităţii de miere. Potrivit spuselor sale, preţul mierii nu a urcat (şi nu o va face), în ciuda unei producţii mai mici, ci chiar a scăzut cu până la 12 procente, inclusiv graţie diminuării TVA şi a scutirilor prevăzute în Codul Fiscal pentru apicultori. „Nu se pune problema, zic eu, a creşterii preţului la miere. La salcâm, într-adevăr, iniţial a fost un preţ de achiziţie mai mare ca în anii anteriori. Ulterior, acest preţ a scăzut, pentru că nici oferta din partea partenerilor externi nu a mai avut acelaşi standard, a scăzut. (...) Acea reducere de TVA şi toate urmările care vor fi şi în Codul Fiscal, cum ar fi şi impozitarea în apicultură la mijloacele de transport, sunt nişte lucruri bune, au dus chiar la scăderea la raft a preţului cu 10-12%. Atât timp cât preţul mierii a scăzut, atât timp cât consumul este mic, nu se impune o majorare a preţului şi nici nu am sesizat“, a afirmat Ioan Fetea.

Susţinere de la stat pentru apicultori: fie susţinerea pierderilor de venit, fie ajutor de minimis

Secretarul de stat MADR Daniel Botănoiu a precizat că urmează să se decidă, în perioada următoare, forma de susţinere a apicultorilor încercaţi de secetă, două dintre soluţiile propuse fiind fie susţinerea pierderilor de venit (dacă europenii acceptă această propunere), fie ajutorul de minimis (dacă „gulerele albe“ se vor opune). „Eu aştept soluţia pierderilor de venit, nu a pierderilor de producţie. Acolo era simplu, puteam să anunţăm pe toată lumea, dădeam X lei şi terminam povestea.

Noi evaluăm pierderile de venit la nivelul fiecărui judeţ, prin acel comitet al situaţiilor de urgenţă. Încă din luna mai, noi avem solicitarea transmisă de la Ministerul Agriculturii, pentru evaluarea acestor piederi de venit. Dacă la nivel european ni se acceptă această variantă, mergem pe pierderea de venit. Dacă nu avem pierderea de venit, mergem pe acel ajutor de minimis pe care putem să-l acordăm. Cuantumul acestui ajutor se mai poate discuta, pentru că preţurile au crescut şi la zahăr etc.“, a precizat Botănoiu, fiind completat de Ioan Fetea, cu nivelul cuantumului sprijinului pe familie de albine în 2014, şi anume 10 lei.

Expozanţii prezenţi la cea de-a 13-a ediţie a Târgului Târgului Naţional al Mierii, eveniment organizat de Asociaţia Crescătorilor de Albine din România (ACA), au adus o gamă diversificatăde produse apicole obţinute direct din stupină, dar şi produse apicole condiţionate sau alte preparate derivate din produse apicole - suplimente nutritive, medicamente, cosmetice. Târgul Naţional al Mierii a devenit în ultimii ani un eveniment tradiţional şi recunoscut dedicat consumatorilor de produse apicole din zona Capitalei. De acest târg vor putea beneficia şi apicultorii, deoarece vor fi prezente şi produsele dedicate acestora - stupi şi componente, utilaje şi alte echipamente apicole, produse pentru sănătatea albinelor, produse pentru nutriţie, cărţi de specialitate.

Bucureştenii au venit încă de la primele ore ale dimineţii pentru a cumpăra miere, polen, propolis, lăptişor de matcă, suplimente nutritive şi siropuri naturale. Cea mai scumpă miere este cea de salcâm şi cea de mană de munte, preţul unui kilogram fiind de 35-40 lei, în timp ce pentru cea de tei şi polifloră apicultorii cer între 20 şi 25 de lei/kg. Ţara noastră se situează pe locul 4 în Europa în topul producătorilor de miere. România deţine, în prezent, 1,47 milioane de familii de albine şi are aproximativ 40.000 de apicultori la nivel naţional, peste 60% din aceştia fiind membri ai Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România, cu un efectiv de 900.000 de familii de albine.

Ionel VĂDUVA