A VI-a ediţie a Zilei Porumbului în localitatea Orezu

Realitatea din ţară este cu totul alta faţă de cea din loturile demonstrative de porumb. Nouă ne place însă festivismul. Până la 35% din ponderea porumbului sămânţă este necertificată, provine din pătul, media producţiei la hectar în România gravitează în jurul a doar 4-4,3 tone la hectar (ultima cifră fiind vehiculată de ministrul Agriculturii, Daniel Constantin), iar preţul de vânzare este, în târguri, de circa 0,8-1 leu. Şi asta în ciuda faptului că cifrele a nu mai puţin de 10 importatori de material semincer, prezenţi la cea de-a VI-a ediţie a Zilei Porumbului (organizată în localitatea Orezu), sunt de invidiat: de la 5.900 de kilograme în sus la hectarul neirigat (majoritatea gravitează în jurul mediei de 8.000-10.000 kg/ha).

Încă o dată, pentru al VI-lea an la rând, dăm dovadă că suntem o ţară a contrastelor în ceea ce priveşte producţia agricolă, atitudinea şi viziunea complet duală asupra sectorului. Într-o atmosferă de festivism, laolaltă, fermieri, jurnalişti, oficialităţi, şi-au dat întâlnire în data de 10 septembrie 2015 în localitatea Orezu, judeţul Ialomiţa, într-o locaţie deţinută de patronul exploataţiei agricole Elsit, Nicolae Sitaru, unul dintre marii fermierii ai ţării. Şi totul pentru a vedea la faţa locului ce înseamnă producţiirecord la hibrizii de porumb neirigat aduşi în România de firmele străine.

Care mai de care, cei prezenţi l-au aşteptat ca pe Sfântul Graal pe şeful Ministerului Agriculturii, Daniel Constantin, iar după ce acesta şi-a făcut apariţia, după socializarea de câteva minute, flancat de Sitaru, de alţi fermieri şi de noi, jurnaliştii, „primul agricultor al ţării“ a luat la pas loturile demonstrative. Nu ascund faptul că, la un moment dat, ca la un semn, marea de fermieri şi-a pierdut interesul faţă de plantele de porumb, aşezate într-o ordine perfectă, precum soldaţii armatei chineze de teracotă, şi s-au îndreptat glonţ către corturile cu bunătăţi... După primele opriri la standul Aectra, unde au fost prezentate avantajele tratamentelor cu Agrocean (4 l/ha) şi la cel al Agroest, unde a fost prezentată fertilizarea de succes a porumbului cu Omex Kingfol ZN (0,5 l/ha), diferenţa de competitivitate în ultimul caz între martorul tratat şi cel netratat fiind de câteva sute de kilograme la hectar, au intrat în malaxorul vizitatorilor importatorii de sămânţă certificată de porumb.

A avea sau a nu avea ţidulă că sămânţa e legală

Chiar dacă în România avem un total de 2,6 milioane ha însămânţate cu porumb (de la parcelele mici, cultivate de fermierii de subzistenţă, la cele mari şi foarte mari - gen Insula Mare a Brăilei, Agrochirnogi etc.), dacă vorbim de sămânţa hibridă, certificată, totalul scade până la 1,8 milioane ha. Practic, suntem printre puţinele ţări europene unde ponderea seminţei necertificate este foarte mare - până la 35%, fapt care afectează şi productivitatea; când se raportează producţiile medii pe ţară, apar cifre chiar şi de 4.000 kg/ha.

De aceea, primul lucru pe care Antonia Ivaşcu, secretarul general al Alianţei Industriei Seminţelor din România (AISR), l-a adresat ministrului Constantin a fost cel cu privire la diferenţa dintre loturile demonstrative AISR cu porumb certificat şi cel necertificat (din hambar), una cam de 1,5 tone la hectar (care nu este puţin), de la puţin peste 7.000 şi ceva de kilograme la 8.500 kg porumb boabe la hectar. „Ce a fost interesant de observat, inclusiv pentru sămânţa din hambar, dacă a fost tratată, este că a avut rezultate mult mai bune decât cea netratată. S-a văzut diferenţa între tratamentul cu neonicotinoide şi fără. Şi, bineînţeles, tehnologia Bayer, care şi-a spus cuvântul“, a precizat Ivaşcu. În plus, marketing managerul DuPont Pioneer România şi Republica Moldova, Maria Cîrja, a adăugat că este imperios necesară educarea fermierilor pentru a semăna la densităţi mai mari, a folosi hibrizii performanţi şi sămânţa certificată, altfel, preciza ea, producţia medie în România nu va să depăşi niciodată 4 tone la hectar dacă vom continua să folosim sămânţă din pătul.

Apă... din pământ

Constantin nu a fost ocolit de întrebări delicate, bineînţeles legate de irigaţii, în condiţiile unui an în care fermierii şi-au adus aminte că, dacă Dumnezeu nu dă ploaie, este nevoie de apă. Subiectul adus în discuţie, inclusiv de Nicolae Sitaru, a fost cel al puţurilor de mare adâncime, soluţii pentru care trebuie să deţină aprobare de la Apele Române, aprobare care nu prea se dă. Şi ministrul Agriculturii a explicat şi de ce: „Reabilităm sistemul de irigaţii, dar sunt zone care chiar nu au acces la sisteme. De aceea, acolo trebuie să ne concentrăm pe hibrizii aceştia rezistenţi. În ceea ce priveşte apa din subteran, aici există o dezbatere. Am vorbit cu cei de la Apele Române. Până la o anumită adâncime, se poate folosi fără nici un fel de problemă; asta, în medie, cam 40 de metri. De la 40 de metri în jos intrăm în rezerva strategică şi acolo este interzis. Mi-au spus-o foarte clar. Adevărul este undeva la mijloc. Până la 40 de metri însă, din ce am eu ca estimare, nu există cantitate suficientă şi atunci trebuie făcute mai multe investiţii. De aceea, trebuie să discutăm puţin, să vedem dacă ne putem duce mai jos în rezerva strategică. (...) Acesta este viitorul pentru anumite zone, chiar dacă eu nu-l văd chiar pe acesta. Viitorul trebuie să fie cu bazinele acelea de retenţie şi după aceea alimentarea gravitaţională“, a explicat şeful MADR.

Tot în ceea ce priveşte irigaţiile, un domeniu atât de important pentru producţia de porumb, Daniel Constantin a mai afirmat că în săptămâna 14-18 septembrie 2015 urmează să fie aprobată legea de aprobare a Ordonanţei 82, care prevede introducerea unui abonament pentru toţi cei care sunt într-o amenajare de irigaţii, unul obligatoriu, care urmează să fie plătit de producătorul agricol şi care nu costă mult - „în jur de 20 de lei pe hectar“. „Fermierul trebuie să-l plătească, indiferent că irigă sau nu, că este an secetos sau nu. Plata acestui abonament o va face cel care utilizează terenul, adică mergem pe concept european - utilizatorul primeşte subvenţia, utilizatorul plăteşte zona respectivă. Eu vreau să nu mai stau după partide şi în legea de săptămâna viitoare introducem abonamentul şi obligativitatea ca, an de an, statul să finanţeze cu 145 de milioane de euro infrastructura principală. O să vedeţi în bugetul Ministerului Agriculturii pe 2016 diferenţiată suma asta“, conchidea ministrul Agriculturii pe acest subiect, adăugând sec că pe planul Juncker „nu avem niciun răspuns încă“. Nici nu ne aşteptam...

Despăgubiri se vor acorda ca pierderi de venit. De la anul...

Stresaţi că ministrul înainta fără a mai avea obişnuitele declaraţii de presă, jurnaliştii l-au blocat pe şeful MADR între două standuri ale producătorilor de porumb şi l-au chestionat cu privire la rezultatele discuţiilor pe care România le-a avut la ultima sesiune a Consiliului de Miniştri. Conform precizărilor sale, despăgubirile de pe urma crizei din agricultură, generată de seceta din acest an, vor avea ca rezultat despăgubiri acordate ca pierderi de venit. Până la anul însă, în baza deciziei comisiilor care au constatat pagubele, producătorii agricoli persoane fizice ar putea primi până la 200 lei la hectar, iar cele juridice 300 lei/ha. „I-am asigurat pe fermieri că plătim până la sfârşitul anului despăgubiri şi valorile sunt destul de mari. Despăgubirile se pot acorda ca pierdere de venit. Ca să calculăm pierderea de venit, ar trebui să aşteptăm anul 2016, să vedem contabilitatea. Noi am făcut demersuri la Comisia Europeană, astfel încât să putem plăti în avans şi să ne putem regla la anul, după ce vedem ce este în contabilitate. Regulamentul european spune foarte clar că se poate despăgubi până la 80% din pierderea de venit. Noi am făcut anumite calcule şi am spus că vom acorda despăgubirea integrală, adică 80 la sută din despăgubirea pe care fiecare persoană afectată o are trecută pe procesul-verbal de la comisiile din fiecare judeţ, dar nu mai mult de 400 de lei per hectar.

Având în vedere că persoanele fizice (multe la număr cele care sunt afectate) nu au asigurare, iar regulamentul spune că aceia care nu au asigurare primesc jumătate, probabil că pentru persoanele fizice suma va fi până la 200 de lei per hectar, iar pentru persoanele juridice vom acorda, din acest an, probabil un avans de 300 de lei per hectar, urmând ca la anul să reglăm, în funcţie de pierderea pe care o vedem şi în contabilitate“, a mai precizat Constantin. La un calcul simplu, efortul bugetar va fi uriaş, câteva sute de milioane de lei care trebuie acordate, iar pe de altă parte trebuie găsite resurse financiare pentru asta, astfel încât să poată fi plătit şi avansul în luna octombrie. „Sperăm să avem acordul Comisiei Europene. Problema care s-a ridicat la Consiliul de Miniştri a fost legată de control. Nici un stat din cele 28 nu termină controalele până pe 16 octombrie; de aceea s-a solicitat o derogare. În caz că această derogare va exista, efortul pentru bugetul de stat, pentru că trebuie să plătim de la buget şi după aceea rambursează CE în două luni, va fi de peste un miliard de euro. Noi am făcut tot posibilul ca, începând cu săptămâna viitoare, să se dea adeverinţe pentru cei care au de primit subvenţie de la APIA. Din 16 octombrie vrem să venim în avans cu plăţile, din noiembrie vrem să venim cu despăgubirile“, a conchis Constantin.

Deja, după toate aceste declaraţii şi după vizitele interesante la standurile Pioneer (cel mai bun hibrid al lor din cele testate în ferma lui Sitaru, P0412, FAO 480, a generat 10.981,01 kilograme boabe porumb la hectar, în condiţiile de însămânţare de 65.000 plante/ha), Euralis (hibridul P 0216, FAO 420, 10.949,37 kilograme la hectar, în condiţiile de însămânţare de 75.000 plante/ha), IF Porumbeni - institut de cercetare din Republica Moldova (hibridul Porumbeni, FAO 310, 9.145,57 kg boabe la hectar şi 75.000 plante/ha), KWS (hibridul Kamparis, FAO 390, 9.886,08 kg boabe la hectar şi 65.000 plante semănate/ha), Saaten-Union (hibridul Superbia, FAO 380, 9.810,13 kg boabe/ha şi 65.000 plante semănate la hectar), Syngenta (hibridul Thermo, grupa de maturitate FAO 350, 9.670,89 kilograme boabe producţie la hectar şi 65.000 plante/ha), Caussade (hibridul Gasti, grupa FAO 450 de maturitate, 9.772,15 kilograme boabe la hectar şi 65.000 plante/ha), Ragt (hibridul Lexxtour, grupa FAO 410 de maturitate, 9.620,25 kilograme boabe la hectar la 75.000 de plante/ha), Maisadour (hibridul MAS 56E, grupa FAO 460, 9.772,15 kilograme boabe la hectar la 65.000 plante/ha) şi Monsanto (cu hibridul DKC 4541, 9.405,06 kilograme la hectar, grupa FAO 460 la 65.000 plante/ha). Şi exact când micile înţepături între ministru şi unii contestatari erau clar în favoarea oficialului, inevitabilul hazliu s-a produs.

Replicile? Delicioase!
Actorii? Daniel Constantin şi Patrick Lafon, Maisadour:
- Se merge şi bine în Franţa (ca replică la spusele ministrului Constantin „în Franţa merge mai puţin bine, cu domnul LeFoll, cu grevele...“ şi „Noi ne batem cu Franţa la producţia de porumb şi de floarea-soarelui“).
- Dacă reuşim să ridicăm puţin productivitatea la hectar, îi vom face praf pe francezi!

Ionel VĂDUVA