Achim Irimescu: „Tranziția verde nu poate fi făcută fără fermieri”

Prezent la conferința „Tineri lideri pentru agricultură”, organizată de Clubul Fermierilor Români în luna iunie la București, Achim Irimescu, ministru plenipotențiar la Reprezentanța Permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană, a afirmat că, în contextul reducerii bugetului Politicii Agricole Comune, a restricțiilor impuse de UE privind reducerea utilizării de îngrășăminte chimice, produse fitosanitare și antibiotice la animale și lipsa unor instrumente viabile care să vină în sprijinul producătorilor europeni sectorul agricol va avea de suferit, competitivitatea va fi din ce în ce mai greu de atins iar securitatea alimentară europeană va fi un obiectiv din ce în ce mai dificil de îndeplinit.
 
„Ne întrebăm dacă instituțiile europene chiar au în vedere soluții pentru fermierii noștri pentru că, din păcate, se stabilesc ținte pentru producătorii europeni fără a avea o bază științifică. De exemplu, în privința Regulamentului privind reducerea utilizării pesticidelor și cazul concret al României – susținut chiar de Janusz Wojciechowski, comisarul pentru agricultură, arată că țara noastră are cea mai redusă cantitate utilizată de pesticide din UE și totuși la o țintă de reducere de 50% pe întreaga UE până în 2030, România ar trebui să facă eforturi în continuare pentru a reduce cu 35%.
Pare puțin exagerat dacă suntem politicoși.
Sarcinile trasate, de reducere a produselor fitosanitare, a îngrășămintelor chimice (cu 20%) a antibioticelor (cu 50%) și de creștere a suprafeței cultivate pentru biodiversitate (cu 10%), aduc o serie de provocări enorme.
 
„Din păcate, CE a ezitat să facă o estimare privind aplicarea Pactului Ecologic European”
Trebuie să precizăm un lucru foarte important: tranziția verde pe care o prevede Comisia Europeană nu se poate face fără fermieri.
Singura soluție este să se facă cu fermierii, prin fermieri și, în acest sens, trebuie mai întâi o bază legislativă echilibrată care să stabilească clar un echilibru între ceea ce se cere de la fermieri, pentru a fi durabili și a le menține competitivitatea, căci ei nu pot pierde la infinit profit doar pentru a face sustenabilitate.
Să nu uităm că în Politica Agricolă Comună (PAC) obiectivul de bază este asigurarea securității alimentare și cel mai important aspect la prețuri accesibile tuturor categoriilor de consumatori.
În acest context, se pune un semn mare de întrebare dacă toate regulamentele și actele legislative care se plămădesc la Bruxelles țin cont de faptul că noi totuși trebuie să menținem o producție agroalimentară importantă pentru a asigura securitatea alimentară a cetățenilor noștri căci dacă ne uităm la cifrele estimate – chiar SUA au făcut estimări pentru că, din păcate, CE a ezitat să facă o estimare privind aplicarea Pactului Ecologic European, arată clar o reducere substanțială a producției agricole europene.
Ce punem la dispoziția fermierilor? A le solicita agricultorilor noi și noi standarde, fără a asigura finanțarea corespunzătoare, și trebuie să spunem clar că bugetul PAC s-a redus cu 5% la plăți directe și cu 15% la dezvoltarea rurală, înseamnă că ei nu au instrumentele necesare pentru a-și continua afacerile.
Fermierii sunt oameni de afacere, ei au nevoie de soluții viabile și în acest sens ar trebui să vină cercetarea, inovarea și, repet, soluții de finanțare corespunzătoare.
Cum putem face eforturi noi de mediu dacă repartizarea fondurilor politicii agricole comune prin intermediul Planurilor Naționale Strategice este clarificată? Ce trebuie să tăiem ca să punem în loc noi eforturi de mediu?
Nu mai amintesc că 25% din banii pentru plățile directe sunt pentru eco-scheme și 31% din pilonul II sunt alocate pentru eforturile de mediu. La acestea, se adaugă condițiile de eco-condiționalitate și, să nu uităm, respectarea GAEC-urilor, iar GAEC 8 prevede clar o reducere cu 4% a suprafeței agricole.
Tinerii fermieri vor fi cei mai afectați din cauza accesului dificil la terenuri.
Odată cu instituirea de noi standarde este clar că prețurile la produsele agroalimentare și la terenuri vor crește. Acestea vor fi unele dintre efectele acestor decizii. Sigur, CE menționează printre soluții: digitalizarea, smart agriculture, noile tehnici genomice etc.
Ca agricultura românească să devină cât mai competitivă, aceasta trebuie văzută în contextul european pentru că legislația se stabilește de la Bruxelles, sigur cu consultarea statelor membre prin Consiliul de Miniștri și Parlamentul European, dar în ceea ce privește competitivitatea depinde desigur și de bugetul fiecărui stat membru.
Vedem în ultima perioadă că CE recomandă tot mai mult angajarea bugetelor naționale.
Până la urmă competitivitatea înseamnă tot demersul de la act legislativ până la susținerea financiară și piața, or piața vedem că se confruntă cu mari probleme. Trebuie să ajutăm Ucraina dar important este să procedăm într-o manieră în care să nu distrugem agricultura europeană. Comisarul european a spus clar că nu este normal ca efortul de susținere să fie suportate doar de cele 5 state.
Pachetul de sprijin de 100 milioane de euro alocat pentru sprijinirea fermierilor afectați de importurile masive provenite din Ucraina va putea fi suplimentat cu fonduri din bugetele naționale – să sperăm că România dispune de acești bani.
În opinia mea, la nivel de fermier, sunt esențiale buna informare și asocierea.
În Belgia când a fost criza laptelui 2008 - 2009 prețul la producător a scăzut la 11 euro cenți per kg, însă ei nu au suferit atât de tare pentru că erau asociați.
În această țară, 70% din laptele procesat se colectează prin intermediul cooperativei, iar prețul la lapte în magazine nu a scăzut.”
 
Ana Ioniță