Acte legislative ale UE cu impact asupra agriculturii

Invitată la Conferința anuală „De la fermieri pentru fermieri”, organizată de Forumul APPR la mijlocul lunii februarie la București, europarlamentarul Carmen Avram a avut o intervenție în cadrul căreia a vorbit despre anumite acte legislative care pot ridica probleme fermierilor în activitatea pe care o desfășoară.

Egalizarea subvențiilor
Pentru început, europarlamentarul a abordat subiectul egalizării subvențiilor și stabilirii unui nivel egal al sprijinului european între statele membre.
„Este o perioadă grea, cu multe schimbări pe care nu ni le-am imaginat însă acestea deschid poarta și pentru schimbări în bine și care aduc foarte multe oportunități. În opinia mea, una dintre aceste oportunități este să cerem ceea ce cerem de foarte multă vreme și nu am obținut până acum, și anume egalizarea subvențiilor.”
Potrivit europarlamentarului situația actuală geopolitică a creat premisele unei alianțe de conjunctură între țările cu interese comune.
„Se simte un soi de alianță care este de conjunctură, nu știm cât va dura și, de aceea, trebuie să ne folosim de aceasta ca să cerem convergența subvențiilor. Subiectul m-a preocupat încă de la început și cu regret vă spun că de mai bine de 3 ani, de câte ori am vorbit despre aceasta, a fost un dialog al surzilor, în sensul că noi întrebam și nu primeam niciun răspuns. Dintr-o dată, în urmă cu câteva săptămâni, comisarul pentru Agricultură a răspuns pe neașteptate și a spus că „trebuie să rezolvăm această problemă complicată. Va fi dificil pentru că este o problemă politică, dar trebuie să începem să ne ocupăm de asta.”
Așadar, am depus un amendament pentru egalizarea subvențiilor care a fost votat atât în Comisia pentru Agricultură, cât și în Parlamentul European.
Este o victorie de etapă și trebuie să ne folosim de acest context să forțăm un vot la nivel politic.”
 
Reducerea cantității de pesticide
Despre provocările legislative, Carmen Avram a atras atenția asupra regulamentului european care prevede reducerea drastică a cantității de pesticide și îngrășăminte utilizate în agricultură.
„Dosarul se află încă în discuții în Parlamentul European. Este un dosar „greu”, cu diferențe foarte mari în abordări. Sunt europarlamentari care nu cer nici o schimbare și alții care cer schimbări radicale. Unii, sunt convinsă, ar cere scoaterea completă a acestor substanțe chimice fără să se gândească la consecințe.
Aceste opinii apar chiar în interiorul grupurilor politice și face această decizie mult mai complicată pentru că niciun grup politic nu poate știi pe câte voturi se poate baza atunci când acest regulament va fi votat. Este un dosar extrem de greu și vă asigur că în PE sunt voci care vor să schimbe radical agricultura, dar sunt și voci care știu că această agricultură trebuie schimbată, astfel încât să fie mai „verde”, să furnizeze hrană mai sănătoasă, dar și că nu se poate realiza aceasta dacă în locul substanțelor retrase nu se pune altceva în loc. Iar această presiune care se pune pe agricultori, de a putea în continuare să hrănească cei 500 milioane de europeni, este imensă.”
 
Vitele considerate mari poluatori și restaurarea naturii
Europarlamentarul a adus în discuție Directiva privind emisiile industriale și faptul că vitele au fost introduse la capitolul „Mari poluatori”.
„Dosarul se află în Parlamentul European și se încearcă scoaterea lor, dar îndârjirea este foarte mare. Ne putem aștepta la poveri administrative mai mari și la costuri mai mari. Directiva ar putea afecta nu doar sectorul zootehnic, ci și pe cel vegetal, pentru că atunci când o piață se micșorează este afectată și cealaltă.”
O altă provocare supusă atenției de Carmen Avram a fost Regulamentul Comisiei Europene care derivă din strategia privind biodiversitatea și care se referă la „restaurarea naturii”.
„În Parlamentul European sunt voci care spun că această legislație întoarce agricultura cu 50 de ani în urmă pentru că ea prevede retrocedarea către natură a acelor terenuri care la un moment dat i-au fost smulse pentru a fi transformate în terenuri agricole. Pot fi afectate țări care au transformat pajiștile sau care au zone desecate și le-au transformat în terenuri agricole, cum ar fi la noi Lunca Dunării. Este un document foarte complicat. Personal am depus amendamente prin care am cerut ca agricultura să fie scoasă din acest regulament.”
Alte legislații care vor avea impact asupra activității pe care fermierii o desfășoară este  cea referitoare la bunăstarea animalelor.
Privitor la subiectul privind tehnicile genomice și la decizia CJUE de a nu le integra în aceiași categorie cu organismele modificate genetic, Carmen Avram a spus că acum este momentul pentru a se dezbate subiectul în spațiul public, astfel încât consumatorii să înțeleagă ce înseamnă noile tehnici genomice și ce avantaje aduc agricultorilor.
 
Neonicotinoidele și glifosatul
La începutul acestui an, Curtea de Justiție a Uniunii Europe a decis că statele membre nu mai au voie să acorde derogări privind utilizarea temporară a substanțelor neonicotinoide.
„Este foarte bine că ministrul Agriculturii are o poziție atât de fermă (în favoarea utilizării neonicotinoidelor) pentru că agricultura autohtonă nu poate rezista fără ele.
Decizia CJUE, în mod teoretic, s-ar putea să nu ne afecteze, însă practic instituția se referă la neonicotinoide în general și nu se specifică cum sunt acestea aplicate, la sămânță sau pulverizate în vegetație - sunt două interpretări. Trebuie să așteptăm evaluarea serviciilor legale europene și apoi vom știi exact ce vom face, dar pericolul nu trece nici așa pentru că decizia CJUE poate fi considerată un precedent și atunci ne putem aștepta de la organizațiile nonguvernamentale să atace pe rând fiecare stat membru pentru a forța, pe baza acestui precedent, eliminarea substanțelor neonicotinoide.
Referitor la glifosat, așteptăm în vară opinia EFSA, care lucrează sub o presiune mare, în special venită din partea organizațiilor de mediu.”
 
În încheiere, Carmen Avram a avut și vești bune pentru agricultori, și anume ajustarea bugetului PAC la finalul anului viitor astfel încât fermierii să nu sufere diminuări financiare și posibilitatea deblocării Fondului de Criză de la nivelul UE pentru sprijinirea agricultorilor care au înregistrat pierderi de venit din cauza războiului din Ucraina.
 
Ana Ioniță