Acţiuni de promovare a culturii de sorg în Europa

Sorghum ID este o asociaţie interprofesională europeană, înfiinţată în mod oficial în luna septembrie a.c. la Bruxelles, cu scopul de a promova cultura de sorg în Europa, astfel încât necesarul intern european să fie asigurat de piaţa comunitară.

Anul trecut s-a desfăşurat la Bucureşti conferinţa internaţională privind cultura sorgului, iar anul acesta, pe 25 octombrie a.c., a fost organizat un alt seminar, cu sprijinul APPR, în cadrul târgului IndAgra, pentru a aduce la cunoştinţa agricultorilor avantajele agronomice şi economice ale culturii de sorg. Sorgul este a cincea cereală cultivată în lume, pe o suprafaţă de 41 milioane de hectare şi asigură o producţie de 63 milioane de tone. Producţia este concentrată în Africa, în America de Sud şi în America de Nord. Cele mai mari ţări exportatoare sunt SUA şi Argentina, iar cele importatoare sunt China şi Japonia. Europa este „discrete“ în cultivarea sorgului, înregistrând doar 1,5% din producţia mondială de sorg boabe şi furajer şi este deficitară la acest capitol, cunoscându-se faptul că în fiecare an înregistrează importuri însemnate. În fruntea ţărilor consumatoare şi importatoare de sorg din Europa se află Spania, urmată de Italia şi ţările din Benelux. Piaţa europeană de seminţe de sorg reprezintă doar 3% din cea mondială. Europa este mai puţin prezentă în acest sector, dar ar putea avea un rol mult mai însemnat. Principalele ţări producătoare de sorg din Uniunea Europeană sunt Franţa (40.00070.000 ha) şi Italia (30.000-50.000 ha), însă întâlnim sorg şi în structura culturilor practicate în România, Spania, Ungaria sau Bulgaria. În cadrul seminarului, dl Yannick Carel, reprezentant al Institutului Arvalis, a vorbit despre piaţa sorgului la nivel mondial, European, dar a abordat şi situaţia din Franţa. Potrivit acestuia, China este una dintre principalele ţări consumatoare de sorg din lume, cu 8,5 milioane de tone. Întrun interval de numai doi ani, China a importat 10 milioane de tone dintr-un total al pieţei de 60 milioane de tone. Impactul asupra pieţei mondiale a fost semnificativ. Unul dintre motivele importului masiv de sorg se datorează dezvoltării sectorului zootehnic chinez, în special cel avicol şi suin. Alte aspecte importante vizează politica statului de a face distincţie între diferitele tipuri de furaje, la care se adaugă şi motivul economic - sorgul este scutit de taxe la import, spre deosebire de porumb. Din 2014 însă, China şi-a redus la jumătate importul de sorg. Cererea din partea Chinei a devenit foarte variabilă, de la 4 milioane până la 10 milioane de tone, depinzând în mare parte de politica agricolă naţională. În Europa, suprafaţa cultivată cu sorg boabe oscilează anual între 130.000 şi 160.000 ha. Cum am amintit, Franţa şi Italia sunt doi lideri în privinţa suprafeţelor alocate culturii de sorg. În Franţa, în ultimul deceniu suprafaţa a oscilat între 40.000 şi 60.000 ha. Cea mai mare parte a zonelor de producţie se află în sud-vestul Franţei. Un bazin de producţie există şi de-a lungul văii Ronului, iar suprafeţele din zona de nord a ţării sunt în creştere lentă. Franţa exportă 70% din producţie în UE. România ocupă locul 3 în clasament. În ultimii doi ani suprafeţele cultivate cu sorg au fost cuprinse între 12.000 şi 13.000 ha. Uniunea Europeană importă sorg în fiecare an, pentru a satisface cererea internă. Importul este o necesitate în UE şi există o paletă variată de nevoi, în funcţie de producţia din UE şi de situaţia economică a celorlalte cereale. Europa este obligată să importe sorg în jur de 150.000-200.000 de tone anual. Nu suntem autonomi din punct de vedere al producţiei de sorg. În Europa, se consumă în principal sorg furajer, care a înregistrat în ultimul timp o uşoară creştere, însă sorgul este în concurenţă, în principal, cu porumbul, orzul şi grâul. România exportă jumătate din producţia internă de sorg, în principal în Italia, şi cantităţi mai mici în Polonia. Specialistul francez a abordat în prezentarea sa şi aspecte privind tehnologia de cultivare a sorgului. Acesta a subliniat importanţa alegerii hibridului potrivit pentru cultivare, care să aibă un nivel de precocitate corespunzător, în funcţie de regimul de precipitaţii zonal. De asemenea, este importantă şi alegerea unei densităţi optime de semănat, recomandându se o normă cuprinsă între 250 şi 350 boabe germinabile/mp. În privinţa epocii de semănat, s-a făcut precizarea să nu fie întârziată şi să se ţină seama de temperatura din sol la semănat, de minimum 10 grade Celsius. Obiectivele semănatului trebuie să vizeze răsărirea rapidă şi uniformă a plantelor. Sorgul nu suportă bine concurenţa cu buruienile şi de aceea se recomandă combaterea chimică şi mecanizată a acestora. Se recomandă irigatul acolo unde există posibilitatea, însă 95% din suprafeţele ocupate cu sorg în Franţa sunt neirigate. Referitor la recoltarea sorgului, s-a recomandat să nu se întârzie cu această lucrare pentru că există riscul căderii plantelor, dar şi al degradării calităţii boabelor de sorg. Potrivit cercetătorului francez, cheltuielile de producţie la sorg sunt mai mici cu 60-70% decât cele efectuate la cultura de porumb. Diferenţa derivă, în principal, din costul seminţelor şi al îngrăşămintelor chimice administrate. „Sorgul are o piaţă reală în Europa şi poate prezenta interes pentru fermierii români. În 2007, în România se cultivau 2-3.000 de hectare şi astăzi a crescut de cinci ori, ceea ce arată că există un interes în acest sens“, a subliniat dl Carel.

Activităţi interne

Sorghum ID face parte dintr-un proiect european de promovare a culturii de sorg în regiune, iniţiat de FNPSMS. Acţiunile de promovare se vor derula pe o perioadă de trei ani, până în 2020, iar ţările vizate sunt Franţa, România, Spania, Ucraina, Bulgaria şi Federaţia Rusă. Din cadrul asociaţiei fac parte mai mulţi membri, precum: Federaţia Europeană a Producătorilor de Furaje (FEFAC), Asociaţia Europeană a Seminţelor (ESA), Asociaţia Producătorilor de Porumb din România (APPR), societăţi din domeniul protecţiei plantelor etc. „O să desfăşurăm mai multe acţiuni, de exemplu, am realizat o serie de materiale informative, vom organiza loturi demonstrative pentru a arăta producătorilor genetica potrivită pentru condiţiile specifice României, vom desfăşura o serie de conferinţe şi suntem în strânsă colaborare cu presa agricolă pentru a promova şi mai bine cultura de sorg în agricultura românească. Scopul asociaţiei este să dezvolte o piaţă europeană de sorg pentru că Europa importă anual şi ar fi păcat să nu putem produce în ţările europene, printre care şi România“, a spus dl Charles-Antoine Courtois. Potrivit acestuia, în ameliorarea sorgului se observă un progres genetic deoarece producţiile medii cresc în fiecare an cu 1%. O altă caracteristică asupra căreia s-a lucrat foarte mult este precocitatea hibrizilor de sorg. De asemenea, valoarea alimentară a boabelor de sorg a crescut şi prezintă caracteristici similare porumbului. Sorgul prezintă o toleranţă ridicată la secetă, ceea ce oferă o siguranţă a producţiilor în cazul în care cantitatea de precipitaţii este redusă.

Ana IONIŢĂ