Activităţi de reducerea riscului faţă de fenomenele meteorologice periculoase

Sezonul de combatere a căderilor de grindină se derulează în perioada 15 aprilie-15 octombrie 2021, pentru toate Unităţile din structura SNACP. În intervalul 15 aprilie-28 mai, unităţile de combatere a căderilor de grindină din cadrul SNACP au lansat în total 536 de rachete antigrindină din UCCG Prahova, Oltenia, Timiş şi Moldova Iaşi.

Sistemul Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor protejează în acest an o suprafaţă de aproximativ 1.500.000 ha, prin funcţionarea unui număr de 65 de puncte de lansare (PL), aparţinând unităţilor Unitatea Pilot de Combatere a Căderilor de Grindină care asigură protecţia culturilor agricole în judeţele Prahova, Buzău, Teleorman, Olt, Iaşi, Vaslui, Vrancea, Galaţi, Olt, Dolj, Vâlcea, Mehedinţi şi Timiş. Alte 41 de PL din cadrul UCCG Iaşi, Vrancea, Timiş şi Mureş se află în diferite stadii de realizare (construcţie, finalizare lucrări, dotare sau punere în funcţiune) urmând să devină operaţionale pe parcursul sezonului. Intervenţiile active în atmosferă reprezintă ansamblul acţiunilor de modificare artificială a vremii prin diferite mijloace specifice acestui domeniu.

Aceste activităţi au scopul de a: reduce riscul faţă de fenomenele meteorologice periculoase pentru populaţie, inclusiv pentru zonele de interes economic, culturi agricole, zone urbane şi rurale (protejarea cetăţenilor) - respectiv protejarea faţă de fenomene meteorologice precum grindina, ceaţa densă, tornade; creşte nivelul precipitaţiilor în zonele de interes agricol.

În România, intervenţiile active în atmosferă pentru combaterea căderilor de grindină au început în anul 2000 şi sunt gestionate de către executiv, prin intermediul Autorităţii pentru Administrarea Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor, instituţie publică aflată în subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Scopul Sistemului naţional antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor este de a asigura protecţia culturilor agricole cu înaltă valoare economică (vii, livezi, sere, culturi agricole etc.), precum şi al comunităţilor rurale din zonele de intervenţie, faţă de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice.