Adevaruri

“Se spune că intelectul este dat omului ca să cunoască adevărul. Intelectul este dat omului după părerea mea, nu să cunoască adevărul, ci să primească adevărul. Fără Dumnezeu şi fără nemurire nu există adevar”, din cugetările lui Petre Ţuţea...

---

În sensul celor afirmate de marele român şi filosof, permanent suntem asaltaţi de adevăruri insolubil legate de existenţa noastră trecătoare pe acest pământ. Astfel aflăm că economia mondială cu puţine excepţii este în recesiune şi că de fapt nici PIB-ul nostru nu se simte prea bine deşi guvernanţii iau decizii radicale pentru a salva corabia.
Aflăm de exemplu că agricultura a pierdut peste 1,3 milioane de hectare din suprafaţa agricolă, prin necultivarea acestora, dar şi prin uşurinţă cu care se scot din producţia agricolă suprafeţe semnificative în interesul investiţiilor imobiliare.
Dacă înainte de 1989 din agricultură practic se plătea o bună parte din datoria externă, în prezent importurile care au atins peste 70% din consum, constituie o gaură în sacul şi aşa
peticit al economiei româneşti. Se tot aminteşte că în ultimii 20 de ani s-au acordat pentru agricultură de la bugetul de stat diferite forme de sprijin, iar după integrarea României în UE alte forme de sprijin suplimentare. Şi totuşi, unde este eroarea de apreciere sau care este motivul real al situaţiei precare din agricultură? Înclinăm să credem că motivul real este în strânsă legătură cu îmbătrânirea galopantă a locuitorilor satelor şi lipsă tinerilor, posibili fermieri, care îşi câştigă pâinea pe alte meleaguri. De ce de exemplu Polonia poate, şi noi nu, să motiveze munca în acest sector? Un balon de oxigen vine dinspre Bruxelles căci potrivit declaraţiei recente a comisarului european pentru agricultură Dacian Ciolos, Comisia Europeană a aprobat pentru perioada 2014-2020 alocarea pentru PAC a 386,9 miliarde euro menţinând astfel nivelul plăţilor directe şi pentru PNDR la nivelul celui aprobat pentru anul 2013. Acest buget va permite reducerea diferenţei de plăţi practicate între ţările membre. În acelaşi spectru de preocupări comisarul european a mai comunicat şi aprobarea altor forme de sprijin la nivelul ţărilor membre. Deci, bani ar fi, bunăvoinţă există, efort bugetar se face, însă şi în acest domeniu factorii de decizie ar trebui să “măsoare de 10 ori” şi să “taie” odată, să nu risipească resursele, să aibe capacitatea de a accesa de la CE alocările acordate într-un procent atât de mare şi să stimuleze munca efectivă. Întradevăr, potrivit cugetărilor marelui filosof, primim permanent adevăruri pe care le acceptăm declarativ sau tacit, însă ar fi o mare eroare să le ignorăm. În acest sens, poate este timpul să ne oprim mai îndelung asupra adevărului potrivit căruia fără o muncă perseverentă nu putem supravieţui şi nicidecum progresa. Trebuie să reflectăm, că nici în perioadă în care pământul era lucrat cu animale, în România nu rămâneau nelucrate atâtea terenuri apte producţiei agricole. Se impune să luăm aminte că nimeni nu este dispus şi nici nu este normal să facă eforturi de orice fel pentru propăşirea noastră. “Sa ne măturăm singuri bătătura” şi eventual în agricultură cel puţin, să ne documentăm asupra “modelului polonez” în ceea ce priveşte gradul de absorbţie şi utilizare al fondurilor europene.
Simona MUNTEANU