Agricultura are nevoie de produse fitosanitare inovative

La aniversarea organizată în luna septembrie de Asociaţia Industriei de Protecţia Plantelor din România (AIPROM), cu ocazia împlinirii a 10 ani de activitate, invitat special a fost dl Friedhelm Schmider, director general al Asociaţiei Europene de Protecţie a Culturilor (ECPA). Acesta ne-a acordat un scurt interviu, în cadrul căruia a vorbit despre efortul financiar şi despre lungă durată depusă în activitatea de cercetare pentru descoperirea de noi substanţe active, despre importanţa utilizării produselor de protecţia plantelor (ppp) într-o manieră sustenabilă cu mediul înconjurător şi, nu în ultimul rând, despre produsele contrafăcute comercializate pe piaţa europeană.

---

Zece ani sunt necesari pentru ca un produs de protecţia plantelor să fie plasat pe piaţă, din momentul în care se lucrează la substanţa activă şi se fac toate studiile şi testele necesare pentru ca aceasta să fie sigură pentru oameni şi mediul înconjurător. În tot acest timp, efortul financiar poate ajunge până la suma de 250 de milioane de euro. „Perioada pe care o parcurge un produs, din momentul în care se descoperă o substanţă activă, se fac cercetări asupra ei şi până când se comercializează ajunge până la 10 ani, iar bugetul care se extinde în acest interval de timp este de circa 200-250 de milioane de euro.

Acest timp s-ar putea micşora dacă totul ar merge ca la carte, dacă rotiţele ar funcţiona cum trebuie, dar nu mai mult de un an. Nu putem restrânge perioada la 5-6 ani, pentru că vorbim de un produs inovativ, sunt necesare mai multe studii, teste toxicologice, biologice etc., iar toată această muncă de cercetare cere timp. Am avea nevoie însă de o autoritate de reglementare sau de un sistem de autorizare care să fie predictibil, pentru că, după ce ai investit atât timp şi efort financiar, ai nevoie de o certitudine pentru a şti că va fi certificată substanţa respectivă şi de aceea vorbim atât de mult pe baza unor dovezi ştiinţifice”, a declarat dl Schmider.

Potrivit directorului general al ECPA, în cultura de cereale din Uniunea Europeană cele mai mari pagube sunt înregistrate ca urmare a atacului de acarieni şi ciuperci. Pentru combaterea acestora, este nevoie de produse noi, inovative, care să răspundă acestor provocări. „Când vorbim despre pierderile cauzate de boli în producţia europeană de cereale, ne referim în special la cele produse de fungi şi faptul că apar noi tulpini care le conferă rezistenţă mai mare, ne obligă să găsim noi substanţe active şi soluţii de combatere mai bune decât cele de dinainte”, a afirmat dl Schmider. În aceeaşi ordine de idei, reprezentantul asociaţiei a vorbit despre studiul realizat de institutul italian de cercetare Nomisma, cu privire la rolul triazolilor în producţia de cereale din Europa şi importanţa activităţii de cercetare în crearea de produse noi, mai eficiente, capabile să asigure o bună protecţie fitosanitară a culturilor agricole.

Studiul Nomisma arată că, fără triazoli, o mare parte din producţia europeană de cereale ar fi vulnerabilă la atacul de septoria - un patogen reponsabil de cele mai mari pierderi în cultura de grâu. Potrivit acestui raport, la ora actuală Europa este un exportator net de grâu, producând circa 21% din producţia globală, iar triazolii joacă un rol important în asigurarea unui nivel de productivitate competitiv, de 5,3 t/ha, faţă de media globală de 2,9 t/ha.

„Acest studiu subliniază contribuţia esenţială a triazolilor şi importanţa inovării. O scădere bruscă a producţiei de grâu în Europa ar fi un dezastru pentru pieţele europene şi o lovitură serioasă pentru securitatea alimentară la nivel mondial”, a spus dl Schmider, cu ocazia publicării studiului Nomisma. În Europa, programele de combatere a ciupercilor din culturile de cereale se bazează pe fungicide care conţin triazoli, pentru că eficacitatea celorlalte tratamente a scăzut după ce septoria a dobândit rezistenţă la acestea. Pentru că acum fungicidele triazolice sunt folosite cu succes pentru combaterea septoriei, nu trebuie uitat faptul că septoria poate dobândi rezistenţă şi la acestea, iar în aceste condiţii rolul cercetării şi dezvoltării de noi substanţe active este cu atât mai însemnat. „Proiectul Nomisma subliniează faptul că, pentru a face faţă problemelor cu care ne confruntăm, avem nevoie, pe de o parte, de inovaţie şi pe de alta, de noi mijloace de acţiune. În privinţa dăunătorilor, suntem conştienţi că, o dată cu schimbarea climatică, se schimbă şi aceştia şi trebuie să ştim cum să acţionăm”, a subliniat directorul general al ECPA.

În privinţa produselor contrafăcute, dl Schmider a spus că acestea ar reprezenta, potrivit Oficiului de Poliţie al Uniunii Europene - Europol, circa 10% din totalul produselor de protecţia plantelor comercializate pe piaţa europeană. „Nu avem o statistică clară privind produsele contrafăcute existente pe piaţa europeană. Noi am plecat de la estimarea că aceste cazuri ar totaliza 7-8% din totalul ppp care sunt distribuite pe piaţa europeană. Totuşi, Europol estimează că ar fi un procent mai mare, de 10%, şi există temerea că aceste procente identificate nu reprezintă vârful aisbergului. Succesul în combaterea acestui fenomen se înregistrează atunci când toţi factorii implicaţi conlucrează. Pe de altă parte, există această campanie de mediatizare şi conştientizare a pericolului folosirii produselor de protecţie fitosanitară contrafăcute”, a declarat Friedhelm Schmider, director general al Asociaţiei Europene de Protecţie a Culturilor.

Ana MUSTĂŢEA