Agricultura ca argument electoral

"Birocraţia este un mecanism gigantic,
acţionat de oameni mărunţi”

Honore de Balzac

---

Actualul an agricol a debutat în toamna lui 2013, când au fost însămânţate peste 2,9 mil. ha, din care cu grâu, secară şi triticale circa 2,17 mil. ha, cu orz 270 mii ha, cu orzoaică 85 mii ha şi cu rapiţă 380 mii ha. În această primăvară se preconizează să se cultive peste 2,6 mil. ha cu porumb, 1,30 mil. ha cu floarea-soarelui şi peste 30 mii ha cu sfeclă de zahăr. Tot în această perioadă se estimează să se însămânţeze 70 mii ha cu soia, legume de solar şi de câmp pe 230 mii ha, orz/orzoaică de primăvară pe 290 mii ha şi o gamă diversă de plante tehnice. Nici programul de reabilitare a plantaţiilor de pomi şi viţă-de-vie nu a fost neglijat. Estimările pentru campania de primăvară sunt în mare parte atinse, însă, din păcate, în judeţele din sudul şi vestul ţării însemnate suprafeţe cultivate au fost compromise de inundaţiile cauzate de ploile căzute în exces în a doua jumătate a lunii aprilie şi începutul lunii mai.

Plătim an de an efectul nepăsării căci supraînălţarea digurilor în zonele expuse inundaţiilor, regularizarea cursurilor de apă sau lucrările de desecare a suprafeţelor cu exces de umiditate în ultimii 25 de ani au rămas doar o dorinţă neîmplinită a miilor de ţărani care îşi văd, în fiecare an, bunurile şi ogoarele distruse de ape. Dacă tot se afirmă că epoca investiţiilor inutile a trecut, iar prin documentarea pe teren s-a apreciat „live” situaţia dramatică a mii de plătitori de impozite din zonele calamitate, factorii de decizie ar trebui să facă un efort şi să dispună prioritar crearea cadrului legal şi disponibilizarea de resurse financiare pentru realizarea urgentă a investiţiilor necesare apărării zonelor inundabile. Începând cu data de 14 mai 2014, MADR, prin APDRP, a deschis sesiunea de depunere a cererilor de finanţare pentru Măsura 121 - Modernizarea exploataţiilor agricole şi sprijinirea fermelor de familie.

De asemenea, MADR, prin AM-POP, preconizează să acorde avansuri de până la 40% din valoarea proiectelor de investiţii aprobate în sectorul piscicol. Pentru a obţine această înlesnire, beneficiarii trebuie însă să prezinte o scrisoare de garanţie emisă de o bancă comercială sau de Fondul de garantare credite pentru IMM-uri care să acopere 110% din valoarea avansată. Tot pentru a veni în sprijinul beneficiarilor acestor fonduri nerambursabile, APDRP a publicat Ghidul solicitantului pentru Măsura 121. După cum au declarat oficiali din MADR, în perioada 2014-2020 aproximativ 700 de comune vor putea beneficia de 1,1 miliarde de euro. În cadrul acestor proiecte se va avea în vedere înfiinţarea, modernizarea şi extinderea reţelei rutiere de interes local, introducerea alimentării cu apă şi canalizare, îmbunătăţirea învăţământului preşcolar şi secundar agricol, inclusiv a reţelei medicale rurale.

Guvernul ar trebui să dispună ca de aceste fonduri să beneficieze, cu prioritate, şi localităţile care au avut de suferit din cauza inundaţiilor. Ca urmare a majorării accizei la motorină cu 7 eurocenţi, începând cu data de 1 aprilie 2014 oficialii guvernamentali au declarat că vor creşte şi subvenţiile la acest carburant în aşa fel încât costul cantităţilor folosite pentru lucrările agricole să rămână neschimbat. În acest sens, Executivul a aprobat metodologia privind ajutorul de stat pentru motorina folosită la lucrările agricole. Cantităţile efective de motorină pentru care se vor acorda subvenţii majorate se stabilesc de MADR, cu avizul MFP. Optimiste promisiuni pentru mediul rural...

Numai de nu ne-am împotmoli după alegeri în meandrele cunoscutei noastre birocraţii, care ar anula aceste bune intenţii ale Executivului! Potrivit unor estimări care au la bază statistici ale UE, fermierii români primesc anual, cumulat, subvenţii şi ajutor de stat în valoare de 244 euro/ha adică de aproximativ cinci ori mai puţin decât media europeană, asta şi din cauza erorilor comise de negociatorii noştri în faza de preaderare. Deşi România se află, potrivit statisticilor Băncii Mondiale, pe primele locuri în lume în ceea ce priveşte suprafaţa agricolă pe cap de locuitor, are un randament scăzut în ceea ce priveşte producţia agricolă. Justificarea acestei stări de fapt constă în dificultatea aplicării unor tehnologii performante pe suprafeţele cultivate din cauza fărâmiţării excesive a proprietăţilor funciare, dar şi a subvenţionării insuficiente a acestui sector vital pentru economia ţării.

Şi totuşi, în această perioadă politicienii se întrec într-un ameţitor carusel de argumente şi promisiuni, pe alocuri fanteziste, pentru a convinge electoratul că sunt îndreptăţiţi să ocupe un fotoliu de europarlamentar. Cei care vor întruni exigenţele alegătorilor şi vor accede la înalta demnitate de PARLAMENTAR EUROPEAN vor avea astfel prilejul şi datoria să pledeze şi pentru interesul agriculturii româneşti, altfel vor fi reţinuţi în memoria colectivă a poporului ca nişte banali navetişti bruxellezi bine plătiţi! În rest, ca întotdeauna, agricultorii cu munca fără răgaz şi riscurile specifice, politicienii cu promisiunile, gâlceava şi prim-planurile televizate realizate la întâlnirile cu electoratul. Aceasta este scena vieţii noastre, în care suntem deopotrivă şi actori, dar şi deseori, din păcate, spectatori!

Simona MUNTEANU